Bolivia – manual de folosire… de la Sandi & Stef. Episodul 1

Sandi a fost prima calatoare intervievata pe mine pe blog… Cred ca va aduceti aminte de Sandi & Stef care bantuie vreo 8 luni cu o masina prin America de Sud. Si sper ca mai stiti si site-ul lor: 8 luni. Ei bine, dupa ce au strabatut Brazilia, Argentina, Chile, Peru si Bolivia, cei doi s-au intors in Argentina lui Maradona, dar mi-au scris mai multe povesti din Bolivia – o tara saraca, dar fascinanta… Merita sa cititi povestea lui Sandi, e plina de informatii si povesti din aceasta parte mai putin cunoscuta de lume.

Una dintre cele mai sarace tari din America de Sud (batalie stransa cu Paraguay), dar in acelasi timp una dintre cele mai bogate in resurse naturale. Citez din „Lonely Planet”, dar chiar asta e realitatea. Dupa mai multe certuri teritoriale cu toti vecinii, au ajuns la forma de azi, fara iesire la ocean (chestie in stransa legatura cu starea proasta a economiei), si cu un teritoriu impartit cam jumi-juma intre Altiplano si Bazinul Amazonului. Altiplano este zona inalta, intre 2000m si 5000m (cateva varfuri de munte si vulcani sunt si la peste 6000m). Zona este in general plana, cu vegetatie joasa, si cu multe animale gen lama, alpaca, sau vicunii. Alpaca sunt rude cu lama, domesticite de multa vreme si pretuite mai ales pentru lana lor (se lauda ca ar fi cea mai scumpa din lume) dar si carnea e bestiala, un fel de carne de vita dar fara colesterol. Vicuniile sunt din aceeasi familie, dar salbatice, si in general protejate de lege, pentru ca in trecut au fost vanate excesiv pentru carne si blana. In Bolivia trecerea catre campie se face brusc, catre un peisaj mult mai verde si mai umed, populat de aceasta data cu multi fluturi si pasari, si unde abunda fructele. Exemplul nostru preferat: am cumparat un snop de banane imens, din care am mancat vreo 4 zile, cu echivalentul a 1RON.

Noi am ajuns in Bolivia in martie 2010, parte dintr-un traseu mai lung prin America de Sud. Ne-au atras foarte mult peisajele usor selenare pe care le vazusem la cativa prieteni, in special cele din Salar de Uyuni. Si am plecat de acolo cu niste amintiri extrem de colorate, si cu regretul ca eram inca in sezon ploios, si zona de jungla era mai greu de vizitat.

Un pic despre politica Boliviei, este parte din culoarea locala: Evo Morales este primul presedinte indigen ales in America de Sud, acum este la al doilea mandat, si se bucura de multa popularitate in randul populatiei sarace din Bolivia. S-a pus prost cu Statele Unite destul de repejor (a declarat persona non-grata pe ambasadorul SUA), si a facut front comun in multe subiecte cu Hugo Chavez, presedintele Venezuelei, chestie care nu i-a castigat prea multi prieteni nici in zona sud-americana.

Principala polemica in disputa cu americanii si o parte din europeni: plantatiile de coca, pe care americanii vor ca Bolivia sa le reduca la minim, iar ei nu… evident. Coca este planta din care americanii s-au priceput de mult timp sa isi prepare drogurile preferate, dar de si mai mult timp ea este consumata in forma bruta in tot altiplano (Bolivia, Peru, Chile) pentru efectele benefice pe care le are in a combate raul de altitudine (fara a crea dependenta). Frunzele sunt mestecate, folosite pentru ceai, sau adaugate in diferite mancaruri, si combat durerile de cap cauzate de altitudine, estompeaza senzatia de ameteala si foame. Polemica e inca deschisa si probabil va ramane mult timp de acum inainte… Nu suntem mari fani Evo Morales (e uns cu multe din alifiile pe care le folosesc si politicienii romani), dar ne-a placut o poveste despre el, legata de disputa despre coca. La una din intalnirile la nivel international la care se negocia subiectul coca, Morales si-a inceput discursul aratand participantilor o frunza de coca, si faptul ca frunza este verde, nu alba…

Despre cum ajungem in Bolivia, ca turisti, si ce facem acolo. Inainte de toate, foarte important, romanii au nevoie de viza pentru Bolivia! Din pacata nu exista ambasada boliviana in Romania si nici invers. Noi am obtinut viza din Viena, am trimis pasapoartele prin DHL platind inclusiv returul, am depus 30EUR de persoana in contul ambasadei, si cam intr-o saptamana aveam pasapoartele inapoi in Bucuresti. Am inteles ca viza se poate obtine si din Peru, de la ambasada din Lima, si sunt zvonuri ca s-ar putea si din Cusco. Oricum ar fi, viza este de maxim o luna de la intrarea in tara, si permite o singura intrare.

Cum ajungi in Bolivia direct din Europa? Cu avionul, dar cam greu. Exista extrem de putine conexiuni directe (noi am auzit doar barfe, nimeni care sa fi facut asta pe bune). Majoritatea vin prin State, prin Miami. Costul este similar cu cel catre alte destinatii din America de Sud, in mod normal peste 1000-1200 euro, dar se mai prind si oferte in jur de 800 euro. Unde ajungi daca zbori cu avionul? Cele mai multe companii zboara catre Santa Cruz, si doar cateva catre La Paz sau Sucre, ultimile doua fiind in altiplano, la 3700m, respectiv 2,800m.

Insa majoritatea turistilor ajung in Bolivia din alta tara sud-americana, cel mai adesea din Chile, Peru sau Argentina. Legaturile cu Paraguay sau Brazilia sunt mai proaste, soselele sunt de pamant, iar transportul pe apa depinde foarte mult de conditiile climatice.

Noi eram cu masina, si am intrat in Bolivia venind din Peru. La fel ca probabil 99% din turistii care fac trecerea Peru-Bolivia, am venit prin Puno, oras pe malul lacului Titicaca. Cea mai populara trecere este via Copacabana, pe malul opus al lacului fata de Puno, o locatie foarte frumoasa de unde se pot vizita cele doua insule de pe Titicaca ce apartin de Bolivia: Isla de Sol si Isla de la Luna. De aici, treci cu bacul o ultima bucatica din lac si apoi mergi mai departe catre La Paz, cu autobuzul. Noi am preferat optiunea doi, si am ajuns in Desaguardero si apoi mai departe catre La Paz. Drumul e mai bun, si nu se mai trece cu bac-ul (asta poate sa fie bine sau nu, depinde de preferinte, se pare ca trecerea cu bac-ul e un fel de experienta culturala, noi am ratat-o). In varianta doi, pe la Desaguardero, in drum spre La Paz poti opri sa vizitezi ruinele de la Tiahuanaco, o veche civilizatie ce a lasat in urma niste monoliti impresionanti. Intrarea e scumpa pentru Bolivia, in jur de 10 dolari de persoana, dar site-ul este interesant, si inca se mai descopera chestii noi, asa ca merita o vizita.

Ajungem in La Paz, capitala economica a Boliviei, un oras ametitor la propriu si la figurat. Inaltimea oficiala este in jur de 3660m, dar orasul se intinde de la 3100 pana pe la 4000m. Ciudatenia orasului este faptul ca spre deosebire de alte orase cu privelisti, in La Paz cei bogati stau in vale, si cei saraci stau cocotati pe deal. Cum asa? Aici se plateste mai degraba calitatea aerului (mult mai usor respirabil la 3100 decat la 4000), si mai putin privelistea.

Orasul este un amestec extrem de pitoresc intre modern si traditional, de la lumea care merge pe strada, pana la cladirile din oras. Poti vedea domni si doamne la costum, dar si femei cu fuste lungi si largi, palarie neagra si bebe carat in spate, intr-un fel de sac din panza. La fel de bine poti vedea ultimul timp de 4X4 de la Toyota, dar si un Ford sau VW vechi de 50 de ani… Si daca tot am ajuns la masini, transportul in comun este o nebunie! Pe strazi circula un milion de minibus-uri care isi „striga” destinatia si pretul, iar piata centrala unde se intalnesc toate la final de cursa, e ca un turn Babel. Distantele in afara centrului sunt mari, dar pentru asa un oras se circula destul de decent. Acum este inca in constructie un super pod care uneste cateva coline, super impresionant. Cand il vor inaugura va avea cu siguranta un impact major asupra traficului din oras.

Unde stai in La Paz? La noi a fost mai ciudat, pentru ca eram in camper, si singura optiune daca vroiam sa dormim in masina, era hotelul Oberland, cu a lui parcare minunata, special rezervata pentru asa ceva. Un hotel scump (daca platesti o camera) dar unde noi am platit doar 9 dolari pe zi. Dar majoritatea veti vrea o camera. Si optiuni sunt destule, pentru toate bugetele. Cel mai comod este sa stai in centru, unde sunt strazile comerciale, muzeele, si restaurantele. La un hostel pe strada cu cele mai multe suveniruri, Calle Linares, este in jur de 35USD pentru o camera dubla cu baie privata, iar o masa pentru doi nu sare de 10-15 dolari. Ce e bun de mancat? La mancare nu stralucesc cu ceva feluri locale, dar trebuie sa incerci sucurile naturale. Au acelasi pret ca o coca-cola (in jur de un dolar) si vin combinate cu apa, sau cu lapte, sunt excelente! Dintre mancaruri, in zona altiplano merita supa de quinua, o leguma simpatica inrudita cu orezul.

Ce e bun de cumparat? Cam orice! Preturile sunt clar cele mai mici din zona asta a Americii de Sud (Chile si Brazilia sunt pe primul loc la „scumpete”, Argentina pe doi, Peru pe trei inainte de Bolivia). Doar un exemplu, ca sa nu facem o lista de un kilometru: se gasesc haine din lana de alpaca la preturi pana in 20USD.

Noi nu suntem mari amatori de muzee si in La Paz am fost mai degraba „pusi” pe cumparaturi, dar sunt multe muzee istorice, dintre care cel mai mult mi-a atras atentia un muzeu unde se prezinta istoria coca, dar tot l-am ratat.

Pentru doritorii de adrenalina, din La Paz se poate face o excursie de o zi, cu bicicletele pe „drumul mortii”. „Drumul mortii” este una dintre cele mai dificile sosele din lume, din cauza ca este foarte ingusta si coboara foarte abrubt. Nenumarate agentii din La Paz ofera transport cu bus-ul pana in varful dealului si apoi se coboara cu bicicleta pana (1) nu mai poti si urci la loc in bus sau (2) pana jos in vale unde primesti coronita de premiant. Se opreste pentru pranz, si sunt doi ghizi care insotesc grupurile de turisti, bicicletele sunt moderne si sigure, echipamentul de protectie este obligatoriu, iar privelistiile de neegalat. Costul este in jur de 80-100USD de persoana.

Maine vom pasi si in afara capitalei pentru a descoperi noi destinatii in Bolivia.

O bolivianca adevarata

Bolivia este si tinutul lamelor…

Nu a celor de barbierit !

Monolit multi-milenar la Tihuanaco

La Paz-ul vazut de sus

Transportul in comun e la fel de colorat ca peste tot in America Latina

Etichete:
· · · ·
Categorii:
Bolivia · Corespondențe

Comentarii

  • TropaTrop spune:

    Ce frumos! Imparate, cand ne vedem sa ne cunoastem? Propun Lipscani, am ramas surprinsa de ce atmosfera frumoasa am gasit acolo!

  • Imperator spune:

    Saptamana asta… da, Lipscaniul sau mai bine zis o parte al lui s-a schimbat mult in bine 🙂

  • Miruna spune:

    Ma primiti si pe mine? 😀 Mi-ar placea sa ascult povesti de prin Asia, mai ales acum ca mi se apropie termenul de plecare.

  • besiuta1 spune:

    Miruna cand pleci?
    parca pleci cu trenul si intoarcere cu avionul nu?

  • Ionut spune:

    Voi cum v-ati inteles cu bolivienii? Ca pe mine m-au cam enervat astia din zona rurala – son muy cerrados, dupa cum zic ceilalti latinos.

  • Tisha spune:

    A mai fost cineva de curand in Bolivia?
    Cerintele pentru otinerea vizei au ramas aceleasi?
    Daca nu te vaccinezi impotriva febrei galbene nu obtii viza?

    • Alex spune:

      Vaccinul este obligatoriu, ca am niste prieteni care au fost in America de Sud si l-au facut special pt Bolivia, in fine, ei nu au mai fost pana la urma in Bolivia, dar intentionau sa mearga, au fost cu bicicletele si au facut doar Argentina si Chile. Ma uit si pe site-ul mae si zice ca doar daca vizitezi Amazonia este necesar vaccinul, dar cred ca e mai bine sa-l faci. Viza se ia din Lima sau din Berlin, atat.

  • Relu spune:

    Am fost acum un an jumate acolo. Iti trebuie viza, cel mai simplu din Viena. Nu ti se cere vaccin pentru febra galbena.

  • hideg silvia spune:

    Pot sa merg si eu…poate ma contacteaza cineva..multumesc

  • Ionut spune:

    Eu am luat viza de la ambasada Boliviei din Santiago de Chile. Poti sa iei viza din orice stat din America de Sud prin care treci inainte. Iti trebuie pasaport si carnetul de sanatate galben cu vaccinurile facute. Am luat viza pe loc dupa un interviu de vreo 4-5 minute – de ce vrem sa vizitam, cat o sa stam, etc.

  • Neculaiasa spune:

    Unde pot accesa viza pentru bolivia

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pin It on Pinterest