Pentru experienta cu adevarat africana – Pays Dogon. Episodul 2

Imagini Mali: Begnimato Pays Dogon pe escarpement

Ce e de facut prin Pays Dogon ? Pai in primul rand este un loc superb de luat la pas… Ziua tipica este – trezirea odata cu zorile, un mic dejun in campementul unde ai dormit (ideal este sa dormi pe acoperisul unei cladiri sub cerul plin de stele, dar in caz de furtuna sau chiar si o mica ploicica, exista camere cam pline de nisip), te speli frumos (exista dus cu apa din butoaie, dar si WC-uri cu tron !) si o iei la pas…


In general, mai dai o tura prin sat si o iei la picior spre satul urmator, aflat in general la 3 – 5 km unul de altul. De cele mai multe ori, drumul este pitoresc – treci prin campuri cultivate cu millet (cereala care creste aici), ceapa sau cartof dulce, observi spectaculoasele case ale telemilor din buza canionului, uneori te infunzi in nisipul care incet, incet ia cu asalt campia dogonilor, faci poze cu baobabii intalniti in cale, te “se o, se o, se o” cu localnicii care merg dintr-un sat in altul, apoi ajungi pana intr-un sat cu campement de preferinta pana in ora 11:30… cel putin cand am fost noi, la ora asta soarele era la apogeu si temperatura batea spre 40 grade… asa ca e momentul sa te adapostesti la umbra, sa bei o Coca Cola mai mult sau mai putin rece (depinde de numarul turistilor daca dau drumul la racitoarea pe baza de petrol – petrolul este scump in Mali si de multe ori nu se justifica folosirea lui decat daca vinzi un anumit numar de sticle), sa iei pranzul (felurile sunt standard – ai de ales intre couscous, orez, spaghetti sau macaroni cu legume sau uneori si carne de pui) si sa realizezi ce buna e o siesta la o astfel de ora !

Dupa ora 15:30, o iei din nou la picior spre urmatorul sat unde te vei caza pe acoperisul unui campement. Poate pare plictisitor, dar nu e… peisajul este extrem de pitoresc, este liniste, intr-o zi nu o sa vezi mai mult de 2 – 3 masini si 4 – 5 motorete, iar satele desi au elemente comune sunt diverse si pitoresti… iar canionul de 150 – 200 metri este cu adevarat impresionant cu locuintele teleme si granarele dogone incastrate in munte.

Este extrem de important sa ai un ghid bun… In primul rand, conditia sine qua non este ca ghidul sa fie dogon ! Limba dogona este o limba diferita de toate celelalte si daca nu ai trait acolo, este greu s-o vorbesti, dar mai ales sa stii toate amanuntele din regiune. In prima tura, l-am avut ghid pe AG, un tip uns cu toate alifie, un adevarat rege neincoronat al tarii dogonilor… indiferent pe unde ajungea, era salutat ca un rege si tonul uneori dictatorial pe care il folosea cand discuta cu cei din campement ma facea sa realizez ca tipul era cineva acolo… chiar faceam misto de el zicandu-i ca el e viitorul hogon, mai ales datorita faptului cum se aprindea cand povestea de cultura si traditiile dogone… El este cel care nu recunostea decat pe Hogonul Suprem din satul lui.

In general, drumul este plat, dar uneori te poti infunda cu picioarele in nisip… Sahara bate la portile tarii dogonilor… desertificarea nu este generate numai de omul modern cu automobil si canalizare, ci si de cel mai traditional care acum vreo 200 de ani a pus mana pe secure si a taiat padurea pentru a cultiva millet si cartof dulce… Iar astazi, dunele de nisip bat la usa, unele ajungand chiar si in fertile tara a dogonilor.

Unele din cele mai pitoresti drumuri sunt cele care leaga faleza de vale… urcatul nu este ingrozitor de dificil (poate doar cand urci pe la pranz, datorita caldurii), dar in schimb ai parte de niste peisaje absolut superbe. Langa satul Begnimato unde am si inoptat de altfel, ai parte de o panorama geniala, deoarece abruptul porneste practic de la picioarele tale… Am stat cateva zeci de minute acolo, admirand atat apusul soarelui, cat si rasaritul acestuia, a doua zi dimineata, gandindu-ma insa la o prietena care cu doar 3 zile inainte cazuse 200 de metri in gol pe Valea Alba din Bucegi si murise… Si uneori aveam si eu senzatia ca de acolo de pe varf, pot sa zbor precum telemii….

Daca Begnimato nu se afla efectiv pe buza prapastiei, satul fiind la cateva sute de metri in interiorul falezei, ei bine, Bongo este fix pe buza… intre casele pline de copii si prapastia de 200 de metri nu sunt decat cativa pasi… si ma gandeam cum parintii din Bongo sunt asa de relaxati cand puradeii lor alergau in sus si jos fara frica… la 2 – 3 ani, nu cred ca iti sta capul la sa te feresti…

Oricum, una peste alta, experienta Dogon a fost probabil cea mai interesanta si placuta experienta din Mali… pentru ca acolo am cunoscut adevarata Africa, am dormit in aer liber, vegheat de Sirius si am putut sa surprind chiar si in trecere viata molcoma din satele continentului negru.

Cum ajungi in Pays Dogon

De cand ajungi in Mali, vei fi intrebat daca nu vrei sa te duci in Dogon. Cel mai bine este insa sa astepti sa ajungi fie in Mopti, fie in Bandiagara sis a gasesti un ghid certificat dogon. Pentru a fig hid in Mali, trebuie sa faci un curs de aproape un an, cu examene serioase de istorie, geografie, cultura si altele.

Preturi pentru trekking in Pays Dogon

In general, o zi prin Pays Dogon te va costa cam 15 – 25,000 CFA (23 – 38 euro) de persoana in functie de numarul de persoane, competitie si cat de bun negociator esti. In pretul asta, intra ghidul, accesul in sate (da, e o taxa), dormitul sub cerul liber sau chiar si intr-o camera dintr-un campement si trei mese pe zi. Daca vrei sa ai porter sa-ti care bagajul sau sa inchiriezi o caruta trasa de magar sau bivol, va costa mai mult. In plus, nu prea exista transport public intre satele de pe faleza si Bandiagara / Mopti (ma rog, e relativ rar, s-ar putea sa fie chiar zile intregi fara vreo masina), asa ca inchiriatul unei masini te va mai costa cateva zeci de euro (benzina costa in Mali aproape 1 euro per litru, iar pretul masinilor este mult mai mare decat oriunde in Europa).

Ce sa-ti iei cu tine in Tara Dogon

Haine de schimb, medicamente, un sac de dormit (mai ales, sus, pe faleza, noaptea poate fi frig), incaltari commode (nu e nevoie de bocanci), produse de toaleta (poti sa faci dus), hartie igienica (nu se gaseste pe nicaieri). Nu ai nevoie de apa pentru gasesti in orice sat.

Vremea in Pays Dogon

In timpul verii ploua destul de mult, de aceea e mai bine sa te duci in timpul verii. Eu am fost in octombrie, vremea a fost foarte buna (exceptand o neasteptata ploicica intr-una din nopti), dar mult prea cald (la pranz, se ajungea pe la vreo 40 grade). Pentru statistica meteo, iata informatiile pentru Mopti care sunt similare cu cele din Pays Dogon.

Harta Pays Dogon

Click aici

Imagini Pays Dogon

 

Imagini Pays Dogon: in campement la pranz

La pranz, siesta este un lucru bun 🙂

Obiective turistice Mali: dormitor in aer liber in Pays Dogon

Dormitorul de pe acoperis….

Cazare Pays Dogon: saltea sub moustiqaire in aer liber

La culcare…

Cazare Mali: scularea dimineata in Pays Dogon

Si la sculare 🙂

Cazare Mali: campement in Dogon Country

Ma rog, poti dormi si inauntru, dar mai bine direct sub steaua Sirius

Suveniruri Pays Dogon: statuete dogone

Evident, industria suvenirurilor a lovit si Pays Dogon…

 Suveniruri Pays Dogon: cu pusca de vanator

Dar poti sa gasesti si suveniruri mai originale cum ar fi o pusca de vanator

Imagini Mali: cu sateni din Pays Dogon

Si daca nu m-am intalnit cu extraterestrii, macar ma intalnesc cu dogonii

Imagini Pays Dogon: cu AG, ghidul nostru dogon

Dar pentru asta e bine sa ai un ghid dogonez

Imagini Mali: fluturi africani din Pays Dogon

Si e frumos sa te uiti si la cei mici, nu numai la cei mari

 Transport in Pays Dogon: caruta cu boi

Cine a spus ca lipseste confortul si luxul – iata un 4X4 dogon

Obiective turistice Pays Dogon: la cascada

Si daca ieri v-am aratat satele dogone, azi sa va arat cate ceva din natura locului – mai intai, o cascada

Obiective turistice Pays Dogon:  Escarpement Bandigara

apoi formele de relief

Imagini Mali: statuia lui Cezar din Pays Dogon

Sa fie statuia lui Iulius Cezar la Begnimato ?

Imagini Mali: apus de soare in Bedigmato, Pays Dogon

Apus de soare in Pays Dogon

 Trekking Mali: Pays Dogon

Canion Pays Dogon: la Begnimato

Poate cea mai spectaculoasa amintire… rasarit de soare peste Pays Dogon…

 Obiective turistice Mali: pe escarpement Pays Dogon

Pe ulita principala a satului Bongo 🙂

Imagini Mali: mango ca cina in Pays Dogon

Hai sa va fac putina pofta… ce ziceti de niste mango, dulci, zemoase, delicioase ?

Categorii:
Mali · Mali Blues (2010) · Seriale

Comentarii

  • Cat de frumosi sunt fluturii din fotografie!

    VertAnge 16 noiembrie 2010 14:44 Răspunde
  • deci la mpartea cu mango … m-ai terminat ! ultimul mango adevarat l-am ingurgitat in tenerife … nu am mai gasit de atunci asa ceva ! offf … imi ploua-n gura, man !

    vanillagxg 16 noiembrie 2010 18:25 Răspunde
  • O sa mai caut poze cu mango sa te sa-ti torturez cerul gurii 🙂

    Imperator 16 noiembrie 2010 18:50 Răspunde
  • Incredible Africa! Cel mai tare mi se pare contrastul dintre sărăcia în care se zbat şi pofta cu care îşi trăiesc viaţa (vb în general de toţi africanii)…am cam avea de învăţat de la ei. Aşteptăm continuarea:)

    Dudian 16 noiembrie 2010 21:06 Răspunde
  • Omule esti de belea…noroc cu tne, caaltfel Africa o vezi doar la N.G. Acum cateva zile a fost o emisiune, nu mai tin minte pe ce, si au aratat, printre altele, o mareata furtuna de nisip in…Mali. M-am uitat cu atentie si am rasuflat usurat…tu nu erai acolo.
    Sa-ti fie de bine, dupa asa expeditie, ca asta nu mai intra la excursie !!

    metalactual 20 noiembrie 2010 14:30 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii