Ajung in gara Jaipur Junction, (2.02.2011 – aceeasi zi cand a vizitat si Eliade aceste locuri, dar acum 70 de ani), iar baietii mei vad ca ma asteapta la capatul trenului. Imediat ne sare in fata o maimutica. E ceva inedit si placut surprinzator pentru mine. Ei aveau aranjat cu un taxi un transfer si foarte amabili, accepta sa-i insotesc in zona de hoteluri. Bineinteles ca nu aveam nimic aranjat. Cel mai bine rezolvi totul la fata locului, asta daca ai inceredere ca asemenea situatii se vor rezolva oricum. Imi imaginez ca e imposibil sa nu gasesc ceva. Soferul nostru intarzie si aflu intre timp prin telefon, ca la hotelul cu pricina nu mai sunt camere. Apare un zambaret si glumet din cale afara, iar taxiul nostru este o autoricsa. “Is OK, Is OK” si ne inghesuie pe toti trei cu bagajele aferente cu tot. Intr-o goana o ia pe strazi si totul se deruleaza ca intr-un film. Pur si simplu sar in sus de incantare! Asta e India si chiar o savurez! Aglomeratia, inghesuiala, culorile, iar oamenii sunt atat de diferiti. Chiar nu i-as compara cu tiganii de la noi. Ce treaba au ei, astia traiesc aici, sunt altceva! Soferul vorbeste non stop si imediat ne si face planul pentru restul zilei pt 200Rs fiecare! La Hostel, Explorer’s Nest, ajungem dupa ce intram pe o poarta a cartierului si e atat de liniste! Curios, suntem in mijlocul Jaipurului si e foarte relaxant. Cum o fi la Agra ?
Vizita in Jaipur – palate si shopping
Patronul pus in tema de situatia mea, imi ofera o camera usor insalubra chiar in casa sa de la parter, alaturi de familie, pt 300Rs (4,50 euro). Nu imi trebuie decat un loc de pus capul, caci nu vreau sa ma despart de pustii gasiti de mine, e atat de bine sa fii cu cineva! Ar mai avea o camera, dar e rezervata si de fapt nici nu stie daca persoana respectiva va veni sau nu. Numai ca Pervez si Arish, dupa masa de pranz care o luam la Mac (pe strada principala erau numai restaurante scumpe si, preferam dejun american din nou, bineanteles, doar sunt cu ei………….) sunt prea obositi sa mai iasa in oras. Acestia erau de 3 saptamani in India . Asa ca, nu am timp de pierdut si ma indrept catre Templul Maimutelor, asta dupa ce ma scoate din sarite soferul cel glumet si il schimb cu altul (de fapt el mi-l schimba). Am un mic sentiment de nesiguranta, dar nu prea am de ales. Voi invata intr-o luna, ca daca negociezi pretul de la inceput, soferii sunt de incredere. Din asta traiesc si nu-si permit sa faca si altceva. Wassem s-a dovedit a fi un ghid foarte bun si rabdator, si m-a dus exact unde trebuia, asteptandu-ma de fiecare data la poarta obiectivelor. Am zis ca-i fac reclama pentru asta. La Templul Maimutelor , un loc excelent pentru a te juca cu multe maimutici sau a le admira in voie, am agatat un coreean foarte zambaret, ca toti coreenii, pentru ca, tot voiam o companie. Inca nu ma simteam confortabil doar eu cu soferul. Acesta a acceptat si am vizitat mai departe Royal Geto si Water Palace. Wassem stia ca o sa ne placa la Royal Geto (complex de monumente funerare ale maharajahilor) pentru ca era final de zi, turistii nu prea merg aici si era foarte liniste si relaxant. Din nou o alta arhitectura, deosebita, dar monumentul prost intretinut din pacate. Oricat am insistat ca nu ma intereseaza cumparaturile, tot nu am scapat de vizita unor magazine cu textile absolut incantatoare. Shopaholicele trebuie sa vina cu cardurile pline pe aici.
Seara, evident ca nu am scapat nici de invitatia la cina a lui Wassem, dar omul a fost cat se poate de politicos si deloc agresiv. A inteles ce trebuia sa inteleaga. Se citea marea dezamagire pe fata lui……asta e! Am auzit eu ce-si inchipuie despre turiste! Cand am ajuns la hostel (a carui porti se inchid la 23), patronul m-a anuntat ca o camera de pe terasa nu s-a ocupat in cele din urma, asa ca, aveam sa dorm civilizat! Un ceai indian si un balansoar pe terasa au fost tot ce mi-au mai trebuit. A, si un dus!
A doua zi in Jaipur m-au insotit si canadienii. Altceva in trei. La Amber Fort, am scapat cu greu de toti comerciantii care ne asaltau. De unul mi-a fost foarte mila, caci in doua carje, a alergat printre masini dupa mine sa-i cumpar elefanteii. Unde sa-i pun si pe astia? Ii dau niste rupee, dar ii refuza, spunand ca el munceste pentru bani. Vizitam pe zi din nou Water Palace (doar din drum – caci nu e deschis publicului) si din nou ajungem la magazinele de aseara. Scoatem banii, ca e prea tentant sa nu iei macar un Punjabi….mai ales ca maine merg la Agra si vreau sa fiu din peisaj. Ne mai invartim pe la Palatul Vanturilor si City Palace si gata ziua e pe final. La ora 17 am tren catre Delhi .
Servesc cina in tren, destul de consistenta si multa cu tot cu inghetata la final. Ajung tarziu pentru India , la ora 22 30, si va trebui sa iau un taxi pana la hotel. Imi fac loc prin multime, ca acum deja m-am obisnuit si ajung la biroul Pre Paid taxi. Ma inteleg in cele din urma cu ei si mi se da un sofer cu tot cu autoricsa, explicandu-mi-se ca nu trebuie sa mai dau nici un ban in plus. Ajung cu bine.
Cel mai turistic loc din India – Agra cu Taj Mahal, dar si Fatehpur Sikri, orasul perfect al lui Akbar
Urmatoarea zi, intentionant ma urc intr-o “pedal ricsa” pentru a mai savura inca o data atmosfera din Old Delhi, transformat noaptea intr-un dormitor comun. Din nou, ma agata o indianca Shopbana, care traieste in State. Mergi la Taj ? Si gata, am o noua prietena. Mi-am petrecut toata ziua cu ea si a fost cat se poate de bine. Am avut de data aceasta un taxi (luat din gara, dar cu chitanta!) si asa am putut ajunge la Fatehpur Sikri, Agra Fort si Taj Mahal. Nu recomand toate astea intr-o singura zi, pentru ca nu intelegi nimic, totul devine foarte obositor. Agra este agasanta datorita tuturor comerciantilor, cersetorilor, sau ce-or mai fi ei….Evitati pe cat posibil ghizii de la obiective. Cel mai bine citesti de unul singur si retii exact cat trebuie. Noi am luat unul, un mosulet simpatic in prima faza, care avea textele potrivite ca sa te faca sa-l iei. Crezand ca ma voi putea bucura de monumente, mi-am facut numai nervi ajungand pe la tot felul de comercianti de pe la colturi si pipaita de “batranelul cel simaptic”. Bucurie mare cand aud vorbindu-se romaneste si impartasesc cu niste clujeni cateva impresii de calatorie. Cred ca in Asia, e mult mai simplu sa te prezinti romanilor pe care-i intalnesti.
La Agra Fort iar am petrecut ceva timp pretios (foarte frumos de altfel), de unde ai si o priveliste catre Taj. Fiecare sofer iti va recomanda si cate un restaurant, unde sa manaci bine si curat! Cam 8 dolari/ 2 persoane.
La Taj Mahal , am ajuns pe la ora 16! Foarte tarziu. Ai de trecut printr-un parc imens, unde din nou, esti cat se poate de agasat din toate partile, mai pierzi ceva timp la controlul bagajelor, pana lasi camera video, te mai uiti prin jur, la diferite moschei si monumente ce se gasesc dincoace de Marea Poarta si ajungi la el, la TAJ ! Imaginea e atat de cunoscuta, incat nu stiu daca mai poate impresiona atat. Faci un efort, te ciupesti si iti spui ca esti ACOLO! Toata lumea e disperata dupa fotografii si nu ai cum sa nu faci acelasi lucru. Momentul e pretios. Ne invartim in jurul monumentului si gata, vin jandarmii sa te ia de acolo! E ora inchiderii! Va rog, inca un cadru, in lumina schimbatoare a apusului. Soferul ne-a avertizat ca e posibil sa ne ratacim, iar la 18 30 e bezna! Toti se ofera sa te scoata din parc! Unde e Poarta de Vest? Sunam soferul si intr-un final ne reintalnim. Negociem pe ultimul minut magneteii de frigider pe care lumea de acasa ii asteapta cu infrigurare. S-a mai scurs inca o zi in India si eu sunt innebunita deja de tot ce vad aici. Ce pacat! Totul e pe mare fuga si parca nu traiesc eu!
E un loc romantic pana la urma la Taj, deci, nu veniti singuri!
Vaci comunitare prin Jaipur
Templul lui Hanuman, zeul-maimuta
Fauna urbana indiana
Jaipur
In tara in care motocicleta este „family car”
Jaipur, orasul roz
Ambuteiaj in Jaipur
Water Palace
Royal Geto
Amber Fort
De ce i se spune… Incredible India !
Elefanti la Amber Fort
Amber Fort
Dejun in tren
Prin Agra
Fatehpur Sikri
Cheeeeeese !
Fatehpur Sikri, orasul lui Akbar
Divanul inteleptilor
Ghidul cel smecher
Red Fort – Agra
Pe la toate monumentele din India, veverite vargate !
Taj Mahal-ul vazut de la Red Fort… e timpul sa ne ducem la
Marele TAJ MAHAL !
Gradina Taj-ului
Si dupa un tur de forta, ce bine pica o masa imbelsugata !
Of, eu n-am vazut veveritele vargate 🙁
Deci, ai castigat la Roblogfest? Am citit pe undeva ca ar fi primit deja mail castigatorii 🙂
Bravo, Oana, imi place calatoria ta! 🙂
Ma bucur mult!….. e mai greu la inceput, dar abia astept sa revin! Am avut multe prejudecati, dar Asia e safe pt femei! Cum ar zice cineva „Lumea e aici ca sa o vezi” Merita! Ar fi pacat sa stam acasa…………
apropo de clujeni, am observat un lucru curios, în România nu te prea bucuri de semenii tăi dacă nu/i cunoști, dc mergi la Paris sau Roma, ți se pare sâcâitor sa dai peste tot de români, cum te arunci dincolo de Europa hop ce bucurie să întâlnești compatrioți, simpatia față conaționali crește odată cu distanța. Oare de ce?
Inca un lucru, acesta calatorie m-a facut sa-mi apreciez tara si cultura mai mult! Ma trezeam vorbind cu incantare si mandrie de tara mea!
Sorin, eu ma bucur de fiecare data cand intalnesc romani la paris sau pe oriunde altundeva si schimb cu bucurie o impresie. Ar fi culmea, cum sa nu ma bucur cand aud limba mea materna dupa ce multe luni nu o vorbesc (ok, vorbesc la telefon dar orice prilej sa ma exprim in lb materna e o incantare pt mine)
Sa iti spun sincer , ma deranjeaza cand aud tiganii in Champs Elisee sau in fata la Notre Dame ca injura politia si canta in romaneste, ma deranjeaza in metrou cand cersesc, cand fac pe statuile si vorbesc diverse nestiind ca esti roman.
Sper sa nu apara careva cu morala ca am ceva cu tiganii, am ceva exact cu aia despre care vorbesc , nu cu toti tiganii
Asta e lumea,,,,,
N-am fost niciodata in Asia.
very nice and cool, thx a lots….daca ziceai ceva si la ce tre sa fii atent in tara minunilor ( food, drinks,etc) aveai nota 11 …sincer……best wishes and a HAPPY NEW YEAR!!!