Inceputurile maratonului meu: Craciun la Paris

Obiective turistice Franta: Notre Dame Paris

Cred ca sunteti multi in asentimentul meu cand spun ca sa te duci in preajma Craciunului la Paris e un lucru special. Am fost prin diverse locuri in preajma Craciunului, am admirat diversele lumini, luminite, brazi, Mos Craciuni, dar nu stiu de ce Parisul a ramas in inima mea… dar cred ca stiu de ce…

V-am povestit la un moment dat cum am inceput sa calatoresc… Am prins o bursa de student in Olanda in 1991-1992 si atunci am descoperit ca nu este asa o mare filosofie sa-ti organizezi calatoriile si, in plus, poti sa ti le faci si ieftin… Dupa trei luni de studentie, calatorisem deja prin Olanda, Belgia si (pe atunci) Germania Occidentala… Dar magnetul cel mai mare era Parisul, ca orice roman care citise istoria Romaniei si impactul Parisului asupra dezvoltarii noastre de secol 19, voiam cu tot dinadinsul la Paris… Ma uitam prin vitrinele agentiilor de turism care toate aveau postere mai mari sau mai mici cu “Parijs”, dar preturile erau… 3-400 de guldeni (actualmente 140-180 de euro), pe atunci o poala de bani… eu mancam o luna cu 150 de guldeni!

Intr-o buna dimineata, m-am uitat pe avizierul facultatii si am descoperit un afis al unei asociatii studentesti din Rijksuniversiteit Limburg numita IMperator (he, he, nu stiam atunci ca voi folosi si eu acest nume decenii mai tarzu :))… de fapt IMperator venea de International Management, iar “perator” ca s-au gandit totusi la semnificatia numelui Imperator! Era anuntata un “studiereis naar Parijs”! Parijs? 164 de guldeni – transport, cazare, mic dejun, vizita la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa si la EuroDisneyLand. Wow… super tare! Trei zile full la Paris! Dau de veste si celorlalti colegi romani, sun colegii din Liège (din facultate, plecasem o trupa mai mare in centrele universitare Maastricht, Canterbury, Liège si Grenoble) si de acolo mai vin doua fete interesate… Plus cinci din Maastricht – sapte… Iau contactul cu cei de la IMperator, placut surprinsi, o facem…

Dar exista un dar… problema vizei… Schengenul inca nu exista si iti trebuia viza pentru fiecare tara din Europa (doar Beneluxul avea o viza comuna, Beneluxul, acest Schengen avant-la-lettre :))… Liegencele isi luau vizele de la Consulatul Frantei din Liège, dar, desi Liège-ul era la 40 km, iar Amsterdamul la 250 km, nu puteam sa luam viza de la Liège, ci doar de la Amsterdam, ca eram rezidenti olandezi, nu belgieni! Cei de la IMperator suna la Amsterdam, vorbesc cu consulul, suna si facultatea, se fac tone de foi (o birocratie privita cu curiozitate de colegii olandezi – care oricum comentau “francezii astia…”), pana la urma, Consulatul din Amsterdam ne confirma ca ne da viza de 5 zile, e gratis, dar trebuie sa ne ducem sa o luam de acolo, se da pe loc. Toti? Pana la urma francezii lasa de la ei – doar unul! Drumul Maastricht – Amsterdam – Maastricht costa 51 de guldeni… ???Pe din 5-10 guldeni… rezonabil!

Si veni ziua de 14 decembrie… de cu seara venisera si liegencele si asteptam infrigurati plecarea… La ora fixata, autocarul pleca din fata Universitatii, se inscria pe autostrada si drum drept spre Paris! Vremea era superba, soare, cald, neasteptat pentru zona in care eram. Am mai oprit la un bistro pe autostrada in Belgia, cunoscut prin faptul ca accepta si guldeni la plata, nu numai franci belgieni, ne oprira si jandarmii francezi la granita franco-belgiana si iata-ne, in final, in Franta! Era a cincea tara in care intram!

Din pacate, cu tot programul respectat dumnezeieste, am prins ora de varf, ora ambuteiajelor in Paris. Incepuse sa se insereze cand am intrat in Paris… ne uitam ca picati din luna – eram de 3 luni deja in Europa occidentala, nu ne mai uimeau luminile, ATM-urile, supermarketurile, dar eram prima oara intr-o metropola adevarata. Maastrichtul meu era micut, cochet, linistit, mai fusesem prin Liège, oras mare si agitat, dar care nu se compara nici pe departe cu Orasul-Lumina… Iar Brugge, Antwerpen sau Aachen nici pomeneala :).

Uitandu-ma agitat in dreapta si in stanga, deodata se intampla momentul magic… intr-o strafulgerare de o secunda, vad varful turnului Eiffel, aparand curios ca o girafa de dupa o cladire. “Uite Eiffelul !!!” strig de se sperie tot autocarul! Am fost singurul care l-a vazut… si a fost unul din acele momente magice din calatorii care imi vor ramane intiparite pe retina, in creier, nu stiu nici eu… Ne-am oprit direct la OECD unde gazdele noastre ne asteptau nerabdatoare… era vineri, voiau sa plece in weekend, iar studentii astia olandezi intarziau! In fine, ni s-a facut o mare prezentare, ni s-a povestit de OECD, interesant, nimic de zis, dar gandul zburda pe Champs-Elysées… Doar un lucru am retinut de atunci, ca cladirea OECD era foarte asemanatoare cu cladirea ASE-ului de pe Eminescu!

Dupa prezentare, primim o tona de hartii, ne reimbarcam in autocar si fuga la hostel… Am fost cazati in hostelul D’Artagnan, undeva la iesirea din Paris, langa statia Porte de Bagnolet… Desi erau vreo 12 paturi in camera de hostel, locul era cam gol, asa ca am dormit doar doi… lux, nenica… Dar ce sa dormi? Eram la Paris!!! Am aruncat bagajele si intr-un suflet am ajuns in metrou… Unde? La Tour Eiffel, of course!!!

Am iesit din gaura de metrou la Trocadéro si, dupa doi pasi, am ramas loviti de turnul Eiffel luminat feeric… Visul devenise realitate… Eram la Paris in fata turnului Eiffel… Nu stiu cati romani din tara mai vazusera turnul, aveam un sentiment de exploratori care cuceresc taramuri exotice si virgine… Dupa pozele de rigoare, am coborat de urgenta, am platit intrarea si ne-am suit in turn… Era noapte, iar Parisul stralucea superb… de atunci, am mai vazut numeroase panorame de orase super-luminate, poate doar panorama Budapestei de pe dealul citadelei m-a impresionat la fel… Acum mi-e frica sa mai urc noaptea in turnul Eiffel – in mod sigur, nu va mai fi la fel…

In turn, era un loc unde apareau nume de orase si distanta pana la ele… Surprinzator, era si Bucurestiul. Distanta: 1.879 km… Dumnezeule, ce departe suntem de acasa!… Parca suntem pe o alta planeta… 2 – 3 zile de calatorit…!

Dupa ce am admirat privelistea, am coborat si am luat-o pe jos in cea mai mare viteza spre Arcul de Triumf… Metrou? La ce iti trebuie metrou? E scump, costa 3 franci biletul (luate cate 10) si nu vezi nimic… asa ca am alergat de-a binelea pe bulevarde, ne-am si ratacit pana am ajuns la Arcul de Triumf… Spre deosebire de al nostru, poti sa ajungi sub el printr-un pasaj subteran si de acolo, ai, in fata, superba panorama a Champs-Elysées… Wow…! Era deja prea mult, RAM-ul meu inregistra furibund, era noapte, era aproape Craciun si ma uitam la luminile de Craciun de pe Champs-Elysées… incredibil… acasa, poate o sa puna vreo doua ghirlande chioare la Universitate… In cel mai bun caz! Sau poate vom primi niste podoabe de anul trecut din cine stie ce oras venite ca ajutoare, dar de unde atata curent electric? Franta are peste 60 de centrale nucleare, noi, niciuna!

Am luat-o la pas pe Champs-Elysées… am vazut marele magazin Virgin, singurul care mai era deschis la aproape miezul noptii… Si atunci am realizat ca nu mancasem nimic de la micul dejun din bucataria caminului din Maastricht… Mi-era foame? Da si nu… Dar ce iti mai trebuie mancare cand poti valsa pe Champs-Elysées la miezul noptii… si de unde mancare? Supermarchéurile frantuzesti sunt de mult inchise! Restaurante? Ce e aia?

Si totusi, o mica minune s-a intamplat… am vazut un McDonald’s… Wow, un McDonald’s? Deci asa arata un Mac? La Maastricht nu aveam, primaria nu le dadea voie in oras, ca cica strica arhitectura medievala (ce idioti!), la Ličge nu l-am vazut, la Antwerpen nu era… Si pentru ca suntem la Paris, e un loc special, e nevoie si de un lux cu adevarat special… sa luam cina pe Champs-Elysées… la McDonald’s (a, in plus, aici chiar scrie ca “Hamburger Restaurant”… ce distins!). Asa ca am intrat pentru prima oara in viata intr-un Mac pe Champs-Elysées (cand am mai povestit asta la francezi, au fost oripilati… tu te duci in capitala gastronomica a lumii si mananci la Mac???) si am comandat BIG TIME: un meniu hamburger cu Cola!!! Mic, ca mare era scump!

Dupa ce am infulecat hamburgerul, am incercat sa beau Cola… Ma uit la paharul inchis cu un capac de plastic… Pe unde dracu s-o bea, ca e inchis ermetic? Ma uit la cei care beau la alte mese… au un pai infipt in capac… Hmmm, destept sistem! De unde naiba or avea astia paie, pesemne stiau de treaba si si le-au adus de acasa… Vad insa o masuta unde sunt paie la liber! Cool, iau vreo patru sa am si la Maastricht. Dar, dupa aia, cum naiba sa perforez bunatate de capac pe care il pot folosi la ceva… Hai totusi sa ma dau “grande” si sa nu-l iau acasa, sa-l perforez… si m-am chinuit eu sa-l perforez, dar era foarte tare si mi-era frica sa nu stric paiul… asa ca am scos capacul si am baut direct din pahar… Lavinia, la masa cu mine, a reusit sa-l gaureasca… Bravo ei… Mmm, la Paris, pana si Coca-Cola la dozator e mai buna…

Dupa ce am iesit multumiti din experienta culinara pariziana pe Champs-Elysées, ne-am uitat la ceas… e 1 noaptea! Astia cand inchid metroul? Ca sa mergem pe jos pana in Porte de Bagnolet, o sa facem vreo doua ceasuri pe putin… Din fericire, gasim o gura de metrou, inghitim in sec ca nu am ajuns la Concorde, dar asta e, mai e si maine o zi… Pardon, adica azi!

Urmatoarele zile au fost la fel de pline… Ca un student eminent, am chiulit de la vizita la Eurodisneyland. Am avut o disputa in cadrul grupului roman – eu stiam sigur ca nu e deschis, deschiderea era programata pentru aprilie 1992, vazusem reclame prin Maastricht, fetele, nu, ca e deschis… Asa ca a doua zi, vreo doua fete s-au dus la Disneyland unde au vizitat, evident, santierul si au aflat despre strategiile de marketing pentru lansare, iar eu si o alta parte a trupei ne-am dus la Luvru sa o vedem pe Mona Lisa! A urmat o nebunie in aceste doua zile – Luvru, Notre-Dame, Panteonul, Palais du Luxembourg, Invalizii cu mormantul lui Napoleon, Sacré Coeur! Am dormit vreo 3 ore pe noapte, dar ce a mai contat…

Ne-am prabusit in autocar si am dormit dusi spre Maastricht… Intre picaturile de trezire, am remarcat socat ca autostrazile din Belgia sunt integral luminate ! Pe sute, poate mii de kilometri! In Olanda, nu, s-a facut o bezna densa cand am intrat pe teritoriul olandez… Il intreb pe un coleg olandez care e explicatia. Rade… “Pai, stii ca belgienii sunt mai prosti”. “Da, stiu, dar care e povestea ?” Pai, prin anii ’60, belgienii s-au apucat sa construiasca centrale nucleare… dar nu au calculat prea bine si s-au trezit ca au construit prea multe. Apoi, guvernul a stat si s-a gandit ce sa faca… sa le inchida? Pai, au bagat prea multi bani in ele… Hai sa lumineze autostrazile… si asa belgienii au autostrazile integral luminate… Ca o fi adevarat sau nu… nu stiu. Daca el m-a mintit, va mint si eu :).

… Ani mai tarziu, in 2007, am ajuns din nou la Paris cu cateva zile inainte de Craciun. Eram in tranzit spre Filipine unde petreceam vacanta de iarna. Am mers mai incet si mai putin entuziast pe urmele de acum 15 ani – Tour Eiffel – Arcul de Triumf – Concorde… Macul se mutase, aparusera magazine noi… dar magia Craciunului la Paris era nestirbita… poate mai putin stralucitoare… pentru ca intre timp la Bucuresti aparusera becurile pe strazi…

Craciun fericit, dragi cititori, oriunde va veti afla! Eu voi fi dimineata la Bucuresti, apoi la Paris… in aeroportul Charles de Gaulle. Am un tranzit prea scurt pentru a ma duce sub Arcul de Triumf sa ma uit spre Champs-Elysées, si sa ma gandesc… Doamne, cand au trecut acesti 20 de ani????

Autocarul de Paris

Autocarul spre Paris

In drum spre Paris

In drum spre Paris

Studii Franta: OECD Paris

Prezentarea la OECD… Mintea mea era insa la…

Obiective turistice Paris: Turnul Eiffel

… turnul Eiffel !

Fascinant Franta: panorama Paris din Turnul Eiffel

O imagine impresionanta a Orasului-Lumina

Distanta Paris - Bucuresti in turnul Eiffel

Acasa este asa de departe…

Obiective turistice Paris: Sub Arcul de Triumf

Sub Arcul de Triumf

Mc Donald's Paris Franta

Prima data la Mc Donald’s – pe Champs Elysees !

Atractii Paris: Piramida de la Luvru

In curtea de la Louvre

In galeriile Luvru

In galeriile de la Louvre

Obiective turistice Franta: Notre Dame Paris

Notre Dame de Paris

Obiective turistice Franta: Domul Invalizilor

Domul Invalizilor

Obiective turistice Paris: Moulin Rouge

Moulin Rouge

Imagini Franta: Sacre Coeur Paris

Sacre Coeur

Comentarii

  • Foarte tare! Ce tinerel erai…:) Acum sa ajungi la Paris nu mai e chiar asa complicat ca atunci.

    Floryn 20 decembrie 2011 8:26 Răspunde
  • Se vede cu „ochiul liber” bucuria clipelor traite atunci. Cati pot spune ..am fost la Paris ..si inca in anii de inceput ai lui 90. M am regasit cu placere in povestea ta, desi eu am vazut parisul in 2009, tot de Craciun,… feeric.
    Primul impact cu Champs-Elysées a fost pe la 12 noaptea, loc de unde nu m-as fi dat plecata nici gand, daca a doua zi nu ne astepta Disney-ul. Acum era deschis si am putut sa ne bucuram de el.
    Am calatorit muuult mai putin ca tine, am vazut locuri minunate datorita scrierilor tale ( altfel nu m-as fi incumetat sa merg in acele locuri) insa sunt cu totul de acord ca un CRACIUN la PARIS merita macar o data in viata.
    Si fiindca acum incep colindatorii pe la usa eu i-ti zic SARBATORI FERICITE! si sa te citim cu bine.

    Camelia/roth 20 decembrie 2011 9:33 Răspunde
    • Imi place enorm de mult entuziasmul cu care povestesti! Ma gandeam la un moment dat ca randurile ar fi scrise din acea perioada ca altfel se pierde din entuziasm, dar nu cred asta. Si prin urmare e extraordinar ca pastrezi inca in suflet entuziasmul acelei calatorii.

      Asa cred ca voi fi si eu peste o luna cand voi merge pentru prima data in Asia. Probabil ca imi va ramane intiparita in minte pentru totdeauna primele momente pe continentul asiatic. Entuziasmul nu mi-l poate lua nimeni.

      By the way: cand esti in Bangokok? Daca m-as lega de un grup as indrazni sa vin pe acolo, dar singura nu am curaj. Dupa 25 ian – 6 feb as putea sa dau o fuga daca ma primiti in grup si daca imi permit biletul dinspre Singapore sau KL- daca ar fi mai ieftin.

      dee_sbz 20 decembrie 2011 14:16 Răspunde
      • Postul e scris weekendul trecut, nu acum 20 ani :))) Dar, m-am uitat la poze si mi-am adus aminte multe amanunte si trairi 🙂 Multumesc de cuvintele frumoase… despre Bangkok, da-mi un mail la imperatortravel@yahoo.co.uk sa vedem cum ne corelam 🙂 O sa fiu in perioada respectiva in Bangkok

        Imperator 20 decembrie 2011 16:50 Răspunde
      • Domnisoara sau doamna, de ce anume va e frica in Bangkok?Thailanda e o tara foarte sigura, mafia taximetristilor a suferit o grea lovitura-s-a introdus tren rapid de la aeroportul Suvarnabhumi pina la skytrain, asa ca nu aveti motive de ingrijorare.Cu un ghid LP , o harta si ceva bani te simti ca in paradis.

        Li 20 decembrie 2011 17:37 Răspunde
      • Din Singapore poti lua avionul, Airasia, pt Bangkok, Pina la Kuala Lumpur poti merge cu autocarul de la autogara, e foarte ieftin.Poti lua avionul Kuala Lumpur -Bangkok.Tocmai m-am intors din Bangkok, e plin de domnisoare de la18 ani in sus care se plimba fara sa-si faca griji.Am platit 22 dolari pt. o camera la un hotel safe, piscina, terasa, in Sukhumvit, aproape de skytrain.Mincarea e foarte ieftina.Mai costa ceva biletele la skytrain, metro, apa plata.Doua saptamini in Bangkok costa 300 euro cel mult.400 daca esti mai risipitor.

        Li 20 decembrie 2011 20:32 Răspunde
        • multumesc de sfaturi. am trecut de ceva ani varsta de 18, dar e bine de stiut cum sta treaba in Bangkok. mi-ar fi de mare ajutor daca imi poti da detalii despre locul de cazare in care ai stat? intentionez sa stau 3 zile – cam asa. Avion am si direct din Singapore cu Tiger Airways si probabil il voi lua pe acela, ca e mai ieftin decat Air Asia in acest moment in perioada care ma intereseaza. dar ramne deschis si Air Asia ca doresc sa vizitez si KL.

          dee_sbz 21 decembrie 2011 13:27 Răspunde
          • Daca esti prima data in Bangkok trebuie sa stai aproape de o statie a cunoscutului Skytrain, cu el poti ajunge cam oriunde e interesant.Pentru Wat Phra Keo, unde toata lumea merge se ia vaporasul de la statia Saphan Taksin.Eu am stat la hotel Atlanta, are site , se descarca un formular, il completezi cu datele personale si il trimiti pe fax de la posta sau de la telefoane.Daca nu ai fax acasa sau la serviciu, sa le scrii ca nu ai si sa le dai o adresa de email.Iti vor raspunde.Cele mai faine camere sunt la etajul trei, spre strada, pot sta una sau doua persoane.Au piscina, gradina tropicala, wifi.nu au tv, frigider.Nu poti intra cu persoane straine in camera, adica cu prostituate thailandeze, cum vin unii barbati.Nu sunt admise plingeri, la pretul asta nu se gaseste cazare.Bineinteles, fara droguri ca vine politia.La 500 m e statia skytrain Ploenchit.Linga supermarketul Villa Market.Poti sa te distrezi in oras cum vrei dar politica hotelului e asta:Sex tourists are not welcome.Sigur, poti veni cu prietenul ,logodnicul din tara, dar nu intra nici un strain in hotel.Hotelul are restaurant propriu, nu vine nici un strain, numai clientii hotelului.

            Li 21 decembrie 2011 14:22
          • La Atlanta vin multe doamne sau domnisoare singure , care nu au chef sa ii vada pe toti obsedatii si degeneratii de pe planeta cu thailandeze.Vin oameni cu copii,doritorii de liniste, cit am stat eu nu am vazut decit europeni, canadieni, vreo doi americani.Nu exista hotel mai sigur nici la cele de patru stele, vei vedea singura.E trecut si in Lonely Planet, au un hol retro celebru, parca esti in 1950.A, muzica pop e interzisa, asculti jazz seara la restaurant sau in hol.Sa iti cumperi o harta buna de la libraria mallului Siam Paragon, dai un ban dar merita.Sunt si harti free la statiile de skytrain, Tourist Information Center, holurile marilor hoteluri.In jurul statiilor se vinde mincare, fructe, sucuri, fructe, e mai ieftin ca la noi.La Kuala Lumpur cauta un hotel in centru, orasul e mare, complicat cu transportul , sigur, toata lumea te ajuta, stie engleza.Evita taxiurile cit poti, nu pleca daca nu porneste ceasul.Am stat la Radius International Hotel, e central, ieftin, conditii de vis, mai ales privelistea de la fereastra.Fa rezervarea pe booking.com
            Ce mai vrei sa stii ca iti spun?

            Li 21 decembrie 2011 14:41
          • Am uitat sa spun ce era mai interesant.La Atlanta exista un caiet gros cu sfaturi pentru incepatori.Sa nu faci cum a facut o doamna din nu stiu ce tara care a inceput sa copieze respectivul caiet Patronul a intrebat-o daca stie ce e acela copywrigt.Mai au si o harta foarte buna pt. Bangkok.,tot in hol, pe alt perete.Au broaste testoase in curte, pisici si un catel.

            Li 21 decembrie 2011 15:00
    • Multumesc, La Multi Ani si Sarbatori fericite si implinirea tuturor viselor de … calatorie :))) Si multumesc de cuvintele frumoase

      Imperator 20 decembrie 2011 16:48 Răspunde
  • Bravo Imparate!
    Mersi frumos ca m-ai facut sa revad printre randuri Parisul MEU!

    Gogu 20 decembrie 2011 14:01 Răspunde
  • Am si eu o asemenea poza cu Turnul si cei 1879 km… am gasit-o zilele trecute facand deranj prin calculator 😀 Parisul e impresionant oricand te-ai duce , si dupa umila mea parere, ramane unul din cele mai mari si mai frumoase orase ale lumii! Pur si simplu are magia lui.. Sarbatori fericite si tie! si Vacanta placuta!

    Ana Maria 21 decembrie 2011 17:58 Răspunde
  • draga Li :

    1.Bangkok e ieftin, doar daca esti cheap charlie
    (intreaba fetele de pe strada ce inseamna ”cheap charlie”); evident, depinde fiecare cu economiile lui, insa ieftin e doar daca mananci streetfood si iei iei apa de la 7-eleven.si mai stai si in Khao San Road.
    2.Nu inteleg ce vrei sa spui prin degenerati cu thailandeze..eu, in periplul meu thailandez, am cunoscut atat ladybars, working girls sau fete ”normale”…mi se pare totusi ca generalizezi.au si ele demnitate,precum si degeneratii au motivele lor.chiar ma gandeam…cand vedeam cate un pensionar cu o thailandeza de brat…si, in mintea apareau imagini cu pensionarii romani care se bat pentru o paine sau sunt umiliti pe la farmacii….parca as prefera sa fiu degenerat
    3.hotelul este foarte bun, aproape de Nana..zona degenaratilor,poate acolo ma voi caza prin mai, cand ma intorc in Bangkok…altfel dee_bsz, iti recomand Bangkok Loft Inn, desi cam departe de Old Bangkok, ai SkyTrain la 5 minute.
    4.imperatorule..cum am mai zis, astept cu nerabdare trip report din Vietnam…

    parabone 21 decembrie 2011 20:59 Răspunde
    • Fi sigur ca o sa povestesc in extenso despre Vietnam – Laos – Thailanda… Eu in general stau in Khao San si de fapt acolo o sa stau si de data asta. Aia ma gandeam si eu cand am vazut ce scrie Li… hotelul e super plasat, direct in Nana ajungi :))) No Sky train, no tuk tuk, nothing 🙂

      Imperator 21 decembrie 2011 23:11 Răspunde
    • Am fost de trei ori in Bangkok, cred ca am petrecut 35-40 zile in total acolo, nu stiu ce este „cheap charlie”, nu e numele unui hotel ieftin?
      Bravo, trimiti o femeie care vine prima data sa stea in Thonburi ! Stai in Thonburi cind vii a patra oara, nu prima oara.
      Sa iti spun eu ce face un degenerat.Se inchide in camera toata ziua, pune tv. la maximum pe Deutsche Welle non stop, din cind in cind mai vine ziua la el o thailandeza, de nu poate nimeni sa ii faca curat in camera toata saptamina.Iese numai seara, ca tot nu-l intereseaza prostiile alea de le zice watt.Au si o privire bovina, am observat ca pe nefericitele acompaniatoare le duc sa manince numai unde e foarte ieftin.
      Dar daca ii respecti asa de mult sa stai tu in hotel cu asemenea specimene.
      Trebuie sa fie si pensionari octogenari pe acolo, ca de cine am ride cind vedem ca ei de abia trec strada si sunt insotiti de niste copile.Sa stii ca vin si ei pentru ca acolo e mai ieftin, ca unii nu recunosc, asta e curata ipocrizie.Sa fie preturile din Japonia, crezi ca ar mai veni?

      Li 21 decembrie 2011 23:21 Răspunde
  • Multumesc tuturor de sfaturi si informatii. Pana sa ma documentez despre Bangkok mi-am dorit sa fie sigur orasul pt o fata singura si acest lucru pare ca se confirma. De la cazare astept un loc curat (nu imi voi petrece prea mult timp acolo), sa fie in zona apropiata de ce se poate vizita in oras – daca se poate si sa fie aproape de mijloace de transport.

    dee_sbz 21 decembrie 2011 22:37 Răspunde
  • eu in Thonburi am stat..si era prima data cand am ajuns in Bangkok…e putin cam departe de zonele de atractie.avantajul e ca iti ofera transport gratis de la aeroport, personalul e super dragut…pe tripadvisor e number 5….pacat de locatie, altfel ar fi fost number 1(tinand cont de pret si conditii), dar , cum am mai zis, ai statia skytrain la 5 minute de mers(Wongwian Yai) in 20 minute esti in Siam.

    ”cheap charlie ” e un turist cu rucsacul in spate, care sta doar la hostel, mananca doar streetfood si isi ia apa/bere/alcool de la 7-11…tot respectul pentru acestia, nu e nici un atac personal.eu nu sunt un bogatan care arunca cu banii in stanga si-n dreapta, dar Bangkok nu mi s-a parut asa de ieftin, cum lumea ar crede.aici ma refer la iesitul in oras.

    in alta ordine de idei…Paris, un oras incredibil…nu sunt un amator de muzee, insa Musee d’Orsay m-a impresionat cu adevarat.

    parabone 22 decembrie 2011 13:18 Răspunde
  • Hotelurile din Thonburi daca vor clienti trebuie sa ii transporte gratis, e prea departe.
    Te costa 45 baht un transport cu trenul rapid de la aeroport+ un bilet pentru skytrain, deci 2 euro.Dar poti sa stai in Thonburi cit doresti; in perioada inundatiilor, pe care am prins-o , se punea problema altfel, era mai sigur sa stai departe de fluviu, nu se stia ce va fi a doua zi.Au fost probleme de aprovizionare cu apa, nu s-au gasit orez, zahar, oua si altele.Lumea era foarte calma, am fost si eu.am mincat ce s-a gasit, ca toata lumea.Cred ca s-a revenit la normal intre timp.
    Sunt de acord, daca iesi seara sa bei intr-un bar scump, asta costa.
    Bine ca stiu si eu ce e” cheap charlie”, cit traiesti tot inveti.

    Li 22 decembrie 2011 14:31 Răspunde
  • M-au emotionat randurile tale!
    Si la mine Prisul a fost primul oras mare pe care l-am vizitat si m-as intoarce acolo de 1000 de ori!
    L-am vizitat in 2002, anul in care am iesit prima data din tara … si aveam 30 de ani! Imi pare rau ca nu mi-am permis mai devreme. Dar de atunci nu pierd nicio ocazie, nici un concediu!
    Sarbatori fericite!

    bD 25 decembrie 2011 18:08 Răspunde
  • Pingback: Ghid de sfaturi practice: Paris, obiective turistice, cazare, restaurante si multe alte ponturi

  • Pingback: PARISGoFunTrip | GoFunTrip

  • Pingback: Salzburg, orasul lui Mozart dupa 21 de ani !

  • Pingback: Plec in Franta in Aventura Vivolis !

  • Prima vizită în Paris este unică.
    Citind experiența ta, am revăzut-o pe-a mea și am simțit acel ”ceva” atât de greu
    de descris.

    Am ajuns la Paris tot noaptea.
    Plănuisem să ajung la hotel pe la ora două ziua, pentru a prinde o jumătate de zi, dar pe drum mi-a ieșit în cale
    muzeul tehnic din Sinsheim.
    Când am văzut în dreapta autostrăzii cele două avioane supersonice de pasageri, nu am putu rezista tentației
    și strigătul admirativ al puștiului meu.
    S-a dus o jumătate de zi. Am plecat de acolo la 3 după amiaza și am gonit aproape 600km până la Paris.

    Am pus GPS-ul să mă ducă la hotelul de lângă gara Austerlitz, dar, pentru că emoția era prea mare și mă
    grăbeam, am introdus datele adresei companiei care deține lanțul respectiv de hoteluri.
    Iar sediul lor central era chiar la picioarele tunului …

    După un mega ambuteiaj, gps-ul la stânga, la dreapta, întoarceți-vă …întoarceți-vă … aud vocea soției:
    Ce seamănă turnul acesta cu Tour Eiffel!
    Ea știa de la mine că hotelul este destul de departe și că abia a doua zi îl vom vizita.
    Ooops … eram chiar în fața turnului.
    Abia atunci am realizat că adresa mea era greșit introdusă. A fost o surpriză pentru toată lumea.
    Nici în ziua de azi soția și copilul nu mă cred că nu am făcut asta intenționat, pentru a le face o surpriză.

    Am fost prin toată lumea.
    Însă de Paris îmi vine dor cam tot timpul.
    Nu știu de ce. Nu am o explicație logică.
    Îmi fac cale pe vale și mai dau o tură de câteva zile …
    La anul mi-am propus să văd locurile debărcării din Normandia.
    Iar după aceea, dacă tot sunt prin zonă, mai stau vreo 4 zile prin Paris. 🙂

    Dan 23 septembrie 2013 20:58 Răspunde
  • Excelenta povestea despre prima intalnire cu Parisul! Mi-amintesc si eu cum am tipat cand am vazut pentru prima oara Turnul Eiffel. Cred ca este reactia standard. 🙂

    Plecinlume 12 august 2014 13:48 Răspunde
  • Pingback: Care sunt cele mai faine capitale din Europa ?

  • Amintiri din copilarie(varianta moderna). Am ras cu lacrimi la faza cu M’c-ul. 😀))))

    Angel 2 decembrie 2016 17:33 Răspunde
  • Pingback: Călător prin Provence (ep. 1) – amintiri franțuzești

  • Pingback: Mi-am rupt picioarele bătând Londra. Dar nu m-au mai durut :)

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii