Destinații neașteptate: City break în Doha (ep. 2). O tură prin oraș și pe la muzee.

West Bay Doha Qatar

West Bay, Doha, Qatar

Așa, ca idee, Doha mi-a dat sentimentul pe care l-am avut în Dubai când am fost prima oară, în 2007. Un mare șantier. E drept, Doha mi se pare ceva mai creionată decât era Dubaiul în 2007, dar și așa – sunt șantiere peste tot, metroul de abia a fost deschis de câteva luni, dar mai sunt stații și linii de construit, mai e de muncă. Momentul de vârf pentru Qatar se dorește a fi noiembrie 2022, când va deveni cea mai mică țară din lume care va organiza un campionat mondial de fotbal. Atunci totul va trebui să fie impecabil – stadioane, cazări, infrastructură. Este momentul în care Qatarul dorește să ajungă pe harta turistică a lumii. Să vedem însă ce și cum va fi. Organizarea Campionatului Mondial de fotbal 2022, nu am niciun dubiu, va fi impecabilă. Să vedem și câți turiști vor veni după 2022.

Deci, cam orice vizită în Doha începe de cele mai multe ori în, hai să-i zic Orașul Vechi, numit oficial Souq Waqif („Souk” înseamnă „piață” în arabă sau, mai degrabă, bazar). Să nu credeți că sunt niște clădiri cu o istorie prea îndelungată. Doha a apărut prima oară pe hartă în 1820, iar în 1867 a fost complet distrusă în timpul războiului dintre Qatar și Bahrain, iar locuitorii, deportați. Pur și simplu, a fost rasă de pe fața pământului. În 1871, trupe otomane s-au instalat într-un fort, iar câțiva ani mai târziu, un călător menționa că Doha avea 4.000 de locuitori, o cifră foarte mare… probabil, cei deportați cu un deceniu în urmă se întorseseră. Pe acest loc a fost, cel mai probabil, bazarul orașului (care prin anii ’50 avea doar 14.000 de locuitori), dar nu sunt chiar convins că arată fix așa. Ce este cert, după reconstrucția din 2006, Souq Waqif este, se pare, principalul monument turistic al orașului, o combinație de bazar cu străzi de promenadă plină de restaurante, hoteluri și ceainării. Da, întreaga zonă a fost construită în stil tradițional qatarez (mă rog, similar cu restul Golfului Persic), dar ceea ce apreciez este că nu este realmente „a tourist trap” – dacă te pierzi pe străduțele laterale, vei descoperi magazine pentru localnici, nu pentru turiști – magazine de unde cumperi orez, mirodenii, păsări vii, aur (da, aurul e important atât pentru arabi, cât și pentru importanta comunitate indo-pako-bangladeshiana din Emirat) și multe alte produse destinate localnicilor. Este cu adevărat o împreunare inteligență între străzi turistice și străzi autentice. De altfel, exceptând prima seară, de fiecare dată am venit aici pentru o shisha… sunt mare fan shisha, dar doar în țările unde este o tradiție să pufăi… în București, nu cred că am pufăit mai mult de două-trei ori. Sau altundeva prin Europa.

Un loc cu totul și cu totul special în Souq Waqif este zona șoimilor. Șoimii sunt venerați în zona Golfului Persic, datorită faptului că doar șefii de triburi și marii războinici își permiteau să vâneze folosind șoimii. De fapt, istoria spune că pentru prima oară oamenii au folosit șoimii la vânătoare acum vreo 4000 de ani, în Mesopotamia învecinată, de unde obiceiul a călătorit spre toate punctele cardinale (în Europa se pare că a fost adus de năvălirea avarilor și a cumanilor). În Arabia, a fost dintotdeauna apanajul VIP-urilor, iar multe dintre stemele și simbolurile diverselor emirate și sultanate conțin și un șoim. Șoimii continuă să fie niște păsări cu totul și cu totul speciale în tot spațiul cultural arab, evident, inclusiv și în Qatar. Am citit mai demult despre un spital de șoimi în Abu Dhabi, dar de câte ori am ajuns în Abu Dhabi, nu am avut timp să ajung și la spitalul de șoimi, însă am descoperit unul în Doha. E fix în „buricul târgului”, practic lipit de Souq Waqif. Mai întâi, poți vedea vreo două-trei magazine de unde îți poți cumpăra un șoim (prețul unuia poate ajunge la multe-multe mii de euro). Cum intri, inițial nu cred că ai cea mai plăcută senzație – o zonă cu nisip, deasupra căreia, pe niște pari, sunt expuși câțiva șoimi care au și o mască pe ochi, să nu vadă. Vânzătorii spun că dacă nu ar exista acea mască, șoimii ar fi foarte agitați și ar fi o nebunie întreagă. Doi pași mai încolo, se află spitalul de șoimi – arată fix ca o clinică umană de calitate. O recepție unde permanent erau câțiva oameni cu șoimii lor – din nou, aveau acea masca pe ochi care să-I țină calmi. După ce te înregistrezi, se așteaptă pentru cabinet – sunt câteva etaje și totul arată ca la carte – se fac analize de sânge, se pot face radiografii și, evident, sunt și cabinetele de intervenții și operații. Un loc foarte interesant.

 

Despre Doha nu pot spune acum că are un magnet super-WOW, în schimb are mai multe locuri interesante. Și pentru un iubitor de muzee, e musai să te duci să vezi măcar Muzeul Național al Qatarului (recent deschis, mai precis, la începutul anului 2019) și Muzeul de Artă Islamică. Intrarea la fiecare muzeu costă 50 QR (55 de lei). Dacă ești student, costă 25 QR, dacă ești rezident în Qatar, intrarea e gratuită. Important: biletul este valabil  trei zile din momentul achiziției – adică, poți să vezi o parte de colecție, apoi să vii a doua zi sau a treia zi. Fix asta am făcut eu în cazul Muzeului de Artă Islamică – am ajuns prima oară seara, cu o oră înainte de închidere, și am fotografiat panorama orașului pe timp de noapte, așa că nu am avut timp decât să văd doar câteva săli și m-am întors a doua zi, când am savurat panorama zonei moderne pe timp de zi și abia apoi am văzut tot muzeul.

Că veni vorba de bilete, vedeți că există un bilet combinat care costă 100 QR și care-ți dă dreptul să intri la cele două muzee, plus la alte câteva, tot în decurs de trei zile. Găsești toate detaliile aici.

Muzeul Național are o arhitectură exterioară spectaculoasă (se pare că inspirația provine dintr-un trandafir al deșertului) și prezintă printr-un proiect spectaculos multimedia câte ceva despre istoria, fauna și tradițiile Qatarului. Mai întâi, ai parte de câteva săli dedicate faunei, unde descoperi perfect împăiate animale ale Qatarului – de la celebrul oryx, un alt simbol al țării (dovadă că se află pictată și pe coada aeronavelor Qatar Airways), la bufnițe, iepuri, râși sau mamifere marine. Apoi, pășești în zona de istorie – displayuri bine puse în evidență, filme, alternanța de culori te trece prin istoria Qatarului. Zona a fost locuită dintr-o perioadă neașteptat de veche – se pare că primii oameni au ajuns prin partea locului acum circa 50 000 de ani, iar proximitatea unora dintre cele mai strălucitoare civilizații ale lumii (Mesopotamia, Babilonul, Persia) a făcut ca o parte din bogăția și cultura acestor regiuni să se reverse și în Qatar…

Perioada cea mai bogată în istorie pare să fie undeva prin secolele XVIII – XIX, când prin zonă apar europenii – portughezii, urmați de britanici. Triburile locale se agită, încep să se bată între ele – descopăr cu uimire că mult mai mare Qatar a fost considerat multă vreme de britanici, ca fiind posesiunea mult mai micului Bahrain (deși între Qatar și Bahrain au fost numeroase bătălii, iar rivalitatea continuă și în ziua de azi). Prin filme spectaculoase putem trăi acele bătălii care au dus până la urmă la crearea Emiratului Qatar sub protectorat britanic și apoi la  independență. Plimbându-te astăzi prin Doha, nici nu îți poți închipui ce sărăcie cruntă și tristețe era pe aici acum doar 80 de ani – timp de mai bine de un mileniu, Qatarul a trăit de pe urma pescuitului de perle (cum se făcea este clar documentat în muzeu), dar descoperirea procedurii de cultivare a perlelor în crescătorii de scoici perlifere, combinată cu marea criză economică din 1929 – 1933, a pus Qatarul în genunchi – practic, i-a condamnat pe locuitori la foame. Învecinatul Bahrain, la fel de lovit, a avut norocul ca în anul în care prețul mondial al perlelor să se prăbușească să descopere petrol (Bahrainul este prima țară din Golf unde s-a descoperit petrol), qatarezii i-au chemat pe cei care au găsit petrol în Bahrain să foreze și în Qatar, dar, ghinion, nu au forat unde trebuia și i-a lăsat pe qatarezi disperați. Abia în 1940, o altă companie de petrol a descoperit locul cu țiței și gaze din Qatar, dar resursele nu au fost literalmente exploatate decât după cel de-al Doilea Război Mondial, resurse care au făcut din Qatar cea mai bogată țară din lume. Asta, față de anii ’30, când era una dintre cele mai sărace din lume.

Foarte faine sunt ecranele imense, unde bătrânei (dar și fostul emir) povestesc cum era „în tinerețea lor”. Am aflat, de asemenea, că, pe vremuri, qatarezii locuiau vara pe coastă, urmând ca iarna, când se și termină sezonul de pescuit perle, să își ia corturile și să se mute în deșert, în interiorul peninsulei. Tradiția pare să continue, pentru că am văzut sute de minicampinguri în deșert, unde qatarezii vin să își petreacă timpul liber – poate chiar și întreaga iarnă… cel puțin, pe ruta unde am fost în deșert în safari, cred că eram mai multe zeci, poate chiar sute de astfel de campinguri.

Muzeul de Artă Islamică a fost primul muzeu de clasă mondială din Qatar. Deschis în 2008, având o colecție de artă islamică din întreaga zonă (nu numai Qatar sau Peninsula Arabică, ci și din Persia, India, Turcia sau Asia Centrală), achiziționată cu începere din anii ’80, Muzeul este un adevărat manual de artă islamică. Construit de celebrul arhitect Pei (cel care a creat și controversata piramidă din curtea Luvrului sau la fel de controversata clădire a Bank of China din Hong Kong, Muzeul de Artă Islamică nu este numai o clădire excepțională, ci aici ai parte și de cea mai spectaculoasă panoramă din Doha – spre West Bay, zona modernă a orașului, cea cu zgârie-nori care mai de care mai interesanți. Un soi de Manhattan al Dohăi. Revenind la muzeu, colecțiile se întind pe două etaje, superb puse în evidență de lumini și semiobscuritate, plus că sunt prezentate într-un stil de-a dreptul pedagogic. Treci de la o țară la alta, dar și de la laboratoare astrologice (arabii au fost mari navigatori) la faianță și sculpturi. Nu sunt neatinse nici caracteristicile mai controversate ale artei musulmane – reprezentarea umană și animală (aici am aflat că ea era interzisă în context religios, nu în context laic, dar, evident, în anumite țări și în anumite perioade, cele două dimensiuni s-au unificat) sau preluarea de artă a necredincioșilor (cum este arta mozaicului, preluată de la romani și bizantini). În cazul primei afirmații, asta m-a făcut să mă gândesc la acele „castele ale deșertului” din Iordania, aflate la vest de Amman, spre Irak, unde apar fresce înfățișând oameni, inclusiv o femeie în sânii goi! Da, pictate într-o perioadă islamică, într-o țară musulmană.

Am trecut în viteză, din păcate în prea mare viteză, și prin centrul cultural Katara – o zonă aflată între West Bay și centrul vechi, unde se află un mare amfiteatru (pe dinafară aduce cu Colliseumul), centre de expoziții, cafenele, restaurante și unul dintre locurile în care se desfășoară o bună parte din activitățile culturale ale orașului. Cum ziceam, din păcate am fost într-o mare viteză dimineața, când locul este aproape pustiu, nu am ajuns nici măcar să pășim în noile deschise Galerii Lafayette  care, zice-se,  ar fi singura zonă din lume cu aer condiționat în aer liber ! Chiar și dacă afară sunt 50 de grade Celsius vara, în zona aflată în aer liber din Galeriile Lafayette din Doha ar fi rezonabil de răcoare. Îmi e al naibii de neclar cum fac asta, din păcate nu am avut timp să ajung și pe acolo. Am văzut însă o moschee interesantă (doar pe dinafară, că era ora rugăciunii și atunci puteai intra numai să te rogi, nu să și vizitezi) și niște turnuri de porumbei – o altă clădire tradițională din zona Golfului Persic. Există și o plajă care, la ora la care am fost (destul de devreme, dimineață), era complet pustie, dar înțeleg că este una dintre cele mai populare plaje din Doha (sincer, eu cred că e unică, nu am mai văzut alta). Dar, atenție, fiind plajă publică, femeile nu pot să stea la soare sau să facă baie goale (adică în costume de baie), ci doar complet îmbrăcate sau dacă sunt fashioniste, în burkini. Bărbații de asemenea trebuie să poarte pantaloni scurți, iar când se duc la duș, un tricou pe ei. Mă rog, Qatar nu este exact o destinație de plajă, deși are potențial – apă verde și caldă cam tot anul, dar zero facilități – sau probabil or fi în cele câteva hoteluri super-fancy de prin Doha.

Am trecut din nou în mega-viteză și prin replica dată de Qatar Palm-ului din Dubai. Se numește Pearl Qatar și este o zonă construită pe apă (și aici au adus pământ la greu), unde se află blocuri cu apartamente de lux, magazine gen Ferrari și golfuri cu câteva iahturi de milioane de euro. Tot aici, se află  unele dintre cele mai bune (și, evident, scumpe) restaurante din Doha. Nu e o idee rea să te plimbi pe aici, dar, din nou, nu vei avea parte, probabil, nici noaptea de animație din Souq Waqif (deh, preferatul meu), pentru că nu sunt prea multe apartamente închiriate, blocurile fiind destul de goale (deși înțeleg că zona e mai ieftină decât West Bay, Manhattanul Dohăi, unde se află numeroase din birourile marilor și micilor companii din Qatar.

Sigur, ca în cazul oricărei capitale la est de Istanbul, mallurile pot fi, de asemenea, mega-obiective turistice. Dar despre malluri (mă rog, n-am văzut decât unul – Villagio) și alte lucruri pe care le-am văzut prin Doha, într-unul dintre episoadele următoare.

 

Am fost la Doha la invitația companiei Qatar Airways, companie catalogată de 5 stele de către Skytrax. Doha este hub-ul companiei care operează spre sute de destinații de pe toate continentele (exceptând, desigur, Antarctica).

Imagini Doha, Qatar

Doha

West Bay, zona centrala a orasului

Piata de soimi

Piata de soimi din Doha

Piata de soimi Doha

Somii au o cagula pe ochi sa nu devina agitati

Spitalul de soimi

Receptia de la spitalul de soimi din Doha

Spitalul de soimi Doha

Un soim asteptand sa intre la doctor

Bazar

Souq Waqif – zona autentica

Souq

 

Souq Doha

Mirodenii

Culori Doha

Tot soiul de paturi foarte colorate

Piata de pasari

Piata de pasari din Souq Waqif

Centrul Islamic

Muzeul de Arta Islamica – aici poti sa inveti mai multe despre Islam

Qatar Airways Doha

In decolare 🙂

Turn de Porumbei

Katara – turnul de porumbei

Moschee Doha

Moscheea din Katara

Amfiteatrul Katara

Colliseum-ul din Doha 🙂

Katara

 

Pearl Qatar

Pearl Qatar – construit pe insule artificiale

Pearl Qatar Doha

Prin Pearl Qatar

Muzeul National Qatar

Muzeul National al Qatarului aka Desert Rose

Balene

Fauna Qatarului

Oryx

Oryx-ul este considerat un simbol al tarii

Urme istorice Qatar

Cele mai vechi urme de civilizatie umana in Qatar

Muzeu istoric Doha

 

Despre Qatar

Povesti din trecut

Impletit par

Stylist-ul de pe vremuri

Muzeul national Doha

 

Coran

Un Coran vechi

Haine traditionale Qatar

Vestminte traditionale din Qatar

Armata Qatar

Si pomenirea bataliei cu Bahrainul

Muzeul de Arta Islamica Doha

Muzeul de Arta Islamica – Doha

Luna la Doha

Luna plina la Doha

WestBay

West Bay by night

Panorama Doha

si ziua 🙂

Doha Qatar

 

Covor persan

Din comorile Muzeului de Arta Islamica

Fata Georgia

Portrete ale unei fete georgiene

Bijuterii islamice

Bijuterii din muzeu

Calaret otoman

Calaret otoman

Hanger

Pumnal pretios

Koran

Cartea sfanta a Islamului

MIA Doha

Lobby-ul de la Muzeul de Arta Islamica

Fotomodel Qatar

Cel mai faimos loc de sedinta foto din Doha 🙂

Perla Doha

Omagiu adus pescuitorilor de perle

Shisha Qatar

Deviza excursiei – Nici o seara fara shisha

 

Comentarii

  • Doha nu este intradevar destinatie de plaja insa in the Pearl toti residentii au access la plaja din fata blocului. Este chiar foarte frumoasa si ai voie sa fii ” european”. Oamenii vin aici fac jogging, picnic.Majoritatea locuim in hoteluri si avem fie acces la plaja hotelului sau piscina. Daca nu atunci sunt zone de mangrove, plaje superbe la doar o ora de Doha, plus Banana Island ce arata exact ca in Maldive.
    Sper ca am fost de ajutor

    Mihaela Voiculescu 29 noiembrie 2019 12:12 Răspunde
    • Multumesc. Am fost foarte putin prin Pearl, am vazut ceva plaje la hotelurile de lux si cam atat, dar te cred 🙂 Ca turist, insa nu cred ca ai acces la hoteluri unde nu stai cazati. Nu am ajuns la Banana Island desi as fi vrut 🙁

      Imperator 30 noiembrie 2019 0:07 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii