Hotel de lux la Everest Base Camp !

Am fost prin multe locuri, dar cred ca unul dintre cele mai impresionate este cand stai fata in fata cu varful Everest. Tu la 5200 metri, el la 8848 (sau poate mai multi). Nu e o diferenta imensa, doar 3300 metri, dar este totusi impresionant. Nu o sa va povestesc prea multe despre Everest, azi va voi invita in hotelurile de lux de la Everest Base Camp – Tibet.

Cand am fost in Tibet, printre zeci de temple si manastiri, am inclus si o vizita la Everest Base Camp… trebuia sa vad cel mai inalt varf din lume, doar eram prin zona ! Spre deosebire de omologul lui din Nepal unde ajungi dupa cateva zile bune de mers pe jos, in Tibet, poti ajunge linistit cu masina. Autostrada Prieteniei Lhasa – Kathmandu nu trece fix pe la EBC, dar totusi e prin apropiere si un drum de tara pe mai multe zeci de kilometri te duce in locul de unde alpinistii iau cu asalt celebrul optmiar.
Ce este Everest Base Camp ? In primul rand, trebuie sa spun ca sunt doua Everest Base Camp-uri – unul pentru turisti ca mine care vin, vad si pleaca si mai exista un Everest Base Camp pentru alpinisti, un soi de „EBC pro” unde cataratorii se acomodeaza cu altitudinea inainte de a purcede spre Advanced Camp si restul de tabere. In primul rand, trebuie spus ca EBC este destul de sus, la 5200 metri. Desi ma acomodasem destul de bine la altitudinea de circa 4000 metri din orase (Lhasa, Gyantse sau Shigatse), cand m-am mai urcat inca un etaj de 1000 metri, iar m-a lovit lipsa de energie. Noroc ca aveam medicamente de altitudine (Diamox) ca probabil as fi avut si rau de inaltime, dar asa, aveam doar problema de lipsa a energiei, fiecare pas era un efort.
Dar hai sa luam la pas Everest Base Camp. In stanga si dreapta drumului, sunt amplasate diverse corturi ridicate si administrate de tibetanii din satele din zona. Marea majoritate au nume distractive, unele amintind chiar de marile retele hoteliere de lux de aiurea – Holliday Inn sau Shangri La. Am inteles ca acum cativa ani, exista si un “Hilton” la EBC, dar intre timp a avut parte de un proces de rebranding… EBC e un adevarat sat de corturi. Sa nu credeti insa ca e chiar mijlocul pustietatii – exista o parcare, exista chiar si un birou postal dotat cu acces la internet, iar antena de pe telefonul mobil iti indica “full coverage” oriunde te-ai duce. De fapt, China Telecom e foarte mandra ca are acoperire inclusiv pe Everest ! Si nu in ultimul rand, infrastructura este completata de cateva WC-uri prin spatele corturilor… Care chiar sunt curate !
Marea majoritate a celor care vin la EBC sunt turisti chinezi. Coboara din jeep-uri, trag niste poze, sar intr-o caruta sa-i duca la EBC-Pro (nu ai voie cu masina mai departe de EBC, doar cele care transporta mancare mai departe), fac poze si pleaca. Putini raman peste noapte. Eu am ramas peste noapte. Cum poti sa pierzi momentul unic al rasaritului si apusului de soare peste Everest ?
Hai sa facem o vizita prin hotel. Eu nu am stat la cele “de firma”. Cortul meu se numea Himalaya Guest House si am fost oaspetii unui cuplu tibetan foarte simpatic (sora si frate). Nu vorbeau ei prea multa engleza, dar ne puteam intelege cu ajutorul ghidului. Ei opereaza hotelul-cort cateva luni pe an, din primavara pana in toamna, deoarece iarna este mult prea frig si oricum nu mai vine nimeni.
Hai sa intram si inauntru… Aduce cu o casa de la tara de la noi. Peste tot laneturi, e drept, nu de oaie, ci de yak, o soba in mijlocul casei, laite de lemn, dulapioare. In timp ce noi mergeam cu caruta la EBC – pro, soferul, ghidul si gazdele noastre au incins un joc de carti din care cu greu am reusit sa-i scoatem la revenire. Dupa cum va puteti imagina, cazarea aici este in sistem all-inclusive – iti face si de mancare, iar o supa cu taitei asiatici pe frigul care seara pune stapanire pe vale este o adevarata mana cereasca. La minibar, mai ai si o bere Snow si o Coca Cola, dar astea se platesc.
Ziua a fost minunata, insorita, superba. Noaptea a cazut cam brusc, dar apusul de soare pe Everest a fost impresionant. Chiar si noaptea a debutat spectaculos – o bolta cereasca de care nu am mai fost niciodata atat de aproape, extrem de clara. Dar, apoi s-a facut frig ! Si a fost frig rau !
Ne-am refugiat in cort. Aici era bine… caldurica (gazda noastra arunca din cand in cand niste cioturi de lemn – de unde Dumnezeu le-o fi adus, ca nu prea sunt pomi prin tot Tibetul !). Si ne-am culcat. Gazdele ne-au dat vreo 7 – 8 paturi de lana de yak. Eu am avut incredere in sacul meu de dormit in care mai dormisem extrem de confortabil sub cerul liber pe Varful Musa din Egipt. Insa, aici, a fost frig !!! In puterea noptii, de-abea m-am sculat sa mai pun mana pe vreo 5 paturi de yak, fiind inghetat bocna. Am vrut sa beau ceva… de unde… inghetase inclusiv Coca Cola in sticla !
Dimineata, tipa s-a sculat, a iesit sa mai trebaluiasca si intr-un sfarsit a revenit cu niste cioturi de lemne… Ce bune au fost… Am aruncat o privire afara… se facuse lumina, dar soarele nu rasarise inca. M-am extras cu greu din sacul de dormit si de sub cele 10 paturi de yak…. Trebuia sa ies afara de urgenta… sa ma misc ca sa ma incalzesc, dar mai ales sa-l intampin pe Zeul Soare rasarind peste Everest…

Dupa cum banuiti, hotelurile din EBC nu au site-uri. Costa insa la fel – 40 yuani (4 euro) de pat, mancarea si bautura fiind cativa yuani extra.

Welcome to Everest Base Camp !

Parcarea EBC

Bulevardul Everest 🙂

Cazarile

Hotel Everest

Hotel de California (stiti cantecul)

Peace Hotel

Holliday Inn

Hotel Himalaya

Oficiul postal

Everest Guest House – unde am dormit

Hai sa intram inauntru !

Interiorul

Minibarul

Soba

Aici am dormit

Jocul de carti … la mare cautare

Plecam spre EBC – Pro

Cu caruta spre Everest !

Avem un „driver” cool, nu-i asa ?

EBC pentru alpinisti (2 km mai sus de EBC for dummies)

Everest

Everest Base Camp – dis-de-dimineata

Mic dejun

Treburi casnice la 5200 metri !

La revedere, EBC !

Dar nu inainte de a ne lua la revedere de la gazdele noastre !