Oameni si zei la picioarele Himalayei. Episod 5: O zi perfecta, din medievalul Bhaktapur in lumea mantrelor

Obiective turistice Nepal: stupa Boudhanath.jpg

Buna dimineata, Nepal ! Buna dimineata, Kathmandu ! Ma uit pe geam – o alta zi superba, soare, deci premise sa fie cald. In afara de prima zi intreaga din Nepal cand am ratat zborul spre Everest, pana acum doar zile perfecte! Prin Kathmandu am fost, ieri am vizitat Patanul, ce mai ramane pentru azi? Pai, e musai sa merg in Bhaktapur, capitala celui de al treilea regat de pe vale. Si cum e cam departe, fac rost de un taxi si o taiem spre Bhaktapur.

Pentru prima oara parasesc Kathmandu – ma voi intalni cu guerilele maoiste ?

Este pentru prima oara cand ies in zona rurala… pana acum, m-am invartit doar prin zone urbane, chiar si Patanul este, practic, lipit de Kathmandu… Acum cateva luni, militiile maoiste au lovit trupe guvernamentale chiar pe soseaua Kathmandu – Bhaktapur, evenimentul fiind considerat o surpriza pentru toata lumea, reflectand fragilitatea fortelor armate regale. Ca de obicei insa, turistii au fost evitati atat de fortele guvernamentale, cat si de cele maoiste. Cu o seara inainte am aflat insa de la un neamt de “obligatiunile maoiste”… practic, se intampla destul de des ca pe soselele din zonele controlate de maoisti (in special, soseaua spre Pokhara, dar si mai la sud, spre Chitwan National Park), autobuzele sunt oprite si calatorii “rugati” sa contribuie la Revolutia comunista din Nepal. Banii nu sunt luati cu japca, in schimbul lor se dau niste chitante poreclite “Maoist bonds”. Teoretic, cand maoistii ar prelua puterea, cei care au “cumparat” obligatiuni maoiste isi vor primi banii inapoi. Acum, dupa cucerirea puterii de catre maoisti, sunt curios cate obligatiuni au fost rascumparate… Probabil, nu foarte multe… Cert e ca atunci, in 2003, te scapau de alta taxare revolutionara… Daca, ceva mai incolo, erai oprit de militiile maoiste si aratai obligatiunea, nu-ti mai cereau niciun ban. Pretul unei obligatiuni era de 100 de dolari pentru turisti, dar pentru nepalezi, evident, mult mai putin, asa ca aparuse si o piata secundara – obligatiunile maoiste se vindeau in Thamel de catre turistii care paraseau Nepalul, in ideea de a mai rascumpara niste bani… Neamtul meu o vindea cu 30 de dolari si o cumparase, la randul lui, cu vreo 40 de dolari, tot din Thamel.

Bhaktapur – al treilea oras de pe valea Kathmandu

Dar nu am avut ocazia sa ma intalnesc cu gherilele rosii, asa ca am ajuns in Bhaktapur… Din primul moment, am avut un sentiment de bine – centrul era inchis circulatiei autovehiculelor, nici macar motociclete nu prea erau, asa ca era liniste ! Chiar si numarul de turisti straini era net inferior celor din Kathmandu si Patan, desi, slava Domnului, si in Bhaktapur ai ce vedea – si Bhaktapurul are o piata centrala – numita cum altfel decat Durbar Square, palat regal si numeroase temple impodobite cu nelipsitele sculpturi cu tenta porno.

Cladirea – simbol al Bhaktapurului (cunoscut si sub numele Bhadgaon – “orasul orezului” in newari) este cel mai inalt templu din Nepal – Nyatapola, care are nu mai putin de 30 de metri inaltime si cinci etaje! A fost construit in 1702, dar a fost construit temeinic, dovada ca la cutremul din 1934 nu a fost afectat decat in foarte mica masura. Scara monumentala spre intrarea in templu este strajuita de cupluri de statui – doi luptatori rajputi legendari, despre care se spune ca aveau puterea a zece oameni, doi elefanti, doi lei, doua pasari fantastice si, in fine, doua zeite… Iar sus, in varf, doi nepalezi stand de vorba, bucurandu-se de panorama pietei.

Dar totusi cea mai buna priveliste ti-o ofera, vizavi, un roof-top restaurant catarat pe varful unei cladiri, de unde poti admira marele templu Nyatapola, intreg orasul (care, surprinzator, nu are parte de cladiri prea inalte) si muntii de pe fundal.

Ce apreciez insa la Bhaktapur este ca aici ajungi repede in locurile unde se desfasoara “viata adevarata” – nu foarte departe, dai de piata olarilor unde acestia isi usuca castroanele la soare, apoi de un mare bazin plin de apa, unde localnicii fac baie (sa nu credeti ca aveti parte de scene similare cu cele de pe temple, oamenii fac baie imbracati, ca in India!), un altul unde se spala rufele, magazine tipice sau chiar si mame care prind paduchii (sau cine stie ce alte lighioane) din parul negru si frumos al fiicelor. Casele din Bhaktapur sunt mici, unele nici nu au usi, ci niste perdele mai opace, asa ca atat viata sociala, cat si cea privata se desfasoara in public sau semi-public, fie ca e vorba de indepartat paduchii, facut baie, batut copii sau facut sex (niste zgomote specifice se auzeau dintr-o casa de dupa perdeaua-usa partial ridicata).

Cum ziceam, nici Bhaktapurul nu duce lipsa de sculpturi erotice, dar aici gasesti, poate, o mostra de umor nepalez – pe stalpii de sustinere a unui mic templu inchinat cuplului Shiva-Parvati se pot vedea doi elefanti facand sex intr-o pozitie imposibila, cu trompele incolacite…! O mostra de kamasutra elefantina.

Am ramas prin Bhaktapur pana dincolo de pranz. A fost o plimbare lenesa pe ulitele medievale ale orasului, incununata cu un pranz pe roof-top-ul din Durbar Square… De aici, se poate vedea chiar si Himalaya cea alba, in caz de vizibilitate… si eu am avut parte de o vizibilitate perfecta!

Si pentru ca vorbeam de asemanarea cu Patan si Kathmandu, ei bine, si Bhaktapur are un palat regal, care astazi adaposteste nu vreun personaj cu sange albastru, ci Muzeul National de Arta al Nepalului. Din pacate, am nimerit ziua in care muzeul era inchis, asa ca nu am avut ce face decat sa ma pozez cu remarcabila “Poarta de Aur”, poarta de intrare spre “palatul cu 55 de ferestre” – din pacate, si el in curs de restaurare… Asa ca am luat-o incet spre locul de adunare a taxiurilor… “Where next, sir?”… Pai, hai la Boudhanath!

Micul Tibet din Nepal – Bouddha… Om Mani Padme Hummmm

Boudhanath sau Bouddha este, de asemenea, un sat, actualmente suburbie a metropolei Kathmandu. Aici se afla cea mai mare stupa din lume, fiind centrul populatiei budiste de pe valea Kathmandu. Boudhanath a avut intotdeauna legaturi istorice cu Lhasa, aici oprindu-se caravanele cu negutatori din Tibet, iar, dupa 1959, zona a fost luata cu asalt de refugiati tibetani, alungati din tara lor de ocupantii chinezi. In jurul Boudhanathului se pot vedea destule case somptuoase, dar si temple budiste tibetane, multe, purtand numele templelor istorice ramase acasa, peste munti… Tibetanii din Nepal sunt insa foarte intreprinzatori, asa ca, in medie, sunt mult mai bogati decat media localnicilor… poti gasi frecvent vile somptuoase pline cu flori la ferestre, prin jurul marii stupe.

Soferul m-a lasat fix la o poarta care da spre Marea Stupa si, dupa doar cativa pasi, am patruns intr-o alta lume… In al doilea episod, am incercat sa transmit sentimentele avute cand am vazut pentru prima oara pagodele din Durbar Square – Kathmandu in lumina crepusculara a apusului… Apoi, momentul in care am trecut destul de aproape de Everest si, in fine, incoronarea unei excursii incredibile, momentul in care am patruns in fata stupei, intr-o atmosfera unica – calugari, dar si credinciosi invartindu-se in jurul stupei in sensul acelor ceasornicului, invartind niste rotite de rugaciune, iar intreaga atmosfera fiind cuprinsa de muzica mantrei compasiunii – Om Mani Padme Hum. De jur-imprejurul stupei, intreprinzatorii tibetani au numeroase magazine, multe destinate turistilor, vanzand haine, obiecte religioase, steaguri de rugaciune, CD-uri cu muzica religioasa tibetana sau DVD-uri, dintre care the biggest hit este filmul “Little Buddha”, filmat partial in Nepal… Dar majoritatea magazinelor au dispozitive audio cu boxe destul de bune, asa ca, oriunde te-ai afla in jurul stupei, nu se poate sa nu fii invaluit de acordurile lui Om Mani Padme Hum… Am cumparat si eu un CD si de atunci, de peste opt ani, cand vreau sa ma relaxez dupa o zi stresanta, mantrele tibetane sunt cea mai buna solutie…

M-am invartit in jurul stupei de cateva ori, m-am catarat pe ea (este posibil, multi localnici o fac), am negociat camasi, CD-uri si DVD-uri, si apoi m-am asezat pe stupa, bucurandu-ma de atmosfera, urmarind credinciosii murmurand continuu mantre si invartindu-se in jurul stupei… Pentru ca, in cele din urma, sa ochesc un roof-top restaurant pentru cea mai buna panorama si un snack bun. Intre timp, odata cu apropierea serii, turistii au inceput sa dispara, si locul a redevenit un centru tibetan… Apoi, am luat-o din nou la picior spre cartierul tibetan de langa stupa… aici s-au construit numeroase temple (gompa) tibetane, unele purtand numele si nostalgia marilor temple de acasa… Am asistat la slujba de seara intr-una din gompe, am ascultat batutul in tobe si apoi m-am reintors la stupa pentru a ma invarti din nou si din nou in jurul celor 108 imagini ale lui Buddha Amitabha (108 este un numar de bun augur in cultura tibetana, asa cum 8 este numarul norocului la chinezi)…

Numerosi straini vin la aceste manastiri pentru purificare si regasire spirituala. Datorita accesului limitat in Tibet sau Bhutan, cei care aleg budismul lamaist ca metoda de regasire aleg, de cele mai multe ori, sa vina in Nepal pentru meditatii, asa ca, prin Boudha, poti vedea destui europeni sau americani purtand vesminte specifice (care aduc, dar nu sunt identice cu hainele calugarilor tibetani), murmurand, de asemenea, mantre….

Si, dupa o dupa-amiaza pe care nu cred ca o voi uita prea repede, cand noaptea deja cadea peste valea Kathmandu, am parasit acest loc mirific, propunandu-mi sa revin… mai ales ca, in ultima noapte, urma sa dorm in hotelul Hyatt Kathmandu, aflat la doi pasi de stupa. Un taxi, 100 de rupee si am revenit in Thamel pentru o noua runda de plimbari prin librarii, un mail acasa si, mai ales, un tiramisu langa Kathmandu Guest House!

Obiective turistice Nepal: templul Nyatapole Bhaktapur

Templul Nyatapole – cel mai inalt din Nepal

Obiective turistice Nepal: Templu Bhaktapur.jpg

Spre varful templului

Imagini Nepal: Templu Bkaktapur.jpg

In Bhaktapur, toate templele sunt inalte

Imagini Nepal: pe strazile din Bhaktapur.jpg

Pe strazile din Bhaktapur…

Imagini Nepal: pe strazile din Bhaktapur.jpg

Obiective turistice Nepal: pe strazile din Bhaktapur.jpg

Imagini Nepal: la uscat de oale Bhaktapur.jpg

Piata olarilor

Obiective turistice Nepal: templul Nyatapole, Bhaktapur

Roof top restaurant in Durbar Square-ul din Bhaktapur

Obiective turistice Nepal: Palat Regal Bhaktapur.jpg

Palatul Regal

Obiective turistice Nepal: Poarta de Aur Bhakatapur.jpg

Poarta de aur

Obiective turistice Nepal: intrare Bouddha.jpg

Intrarea la Marea Stupa

Obiective turistice Nepal: stupa Bouddha.jpg

Marea Stupa

Obiective turistice Nepal: stupa Bouddha.jpg

Imagini Nepal: magazine tibetane.jpg

Magazine tibetane

Obiective turistice Nepal: templu tibetan.jpg

Temple tibetane in Boudhanath

Obiective turistice Nepal: templu tibetan.jpg

Comentarii

  • Picture are Great and Nyc Blog 🙂

    Himalayansprit Adventure Trekking 20 iunie 2011 10:00 Răspunde
  • Bhaktapur mi s-a parut cel mai „original” loc din Nepal. Chiar si in prezent lumea isi urmeaza activitatile fara sa te bage in seama. Doar in piata olarilor incearca sa iti vanda ceva, in rest nu am primit nici macar o invitatie de a-mi arata imprejurimile.

    Cel mai bine este sa ramai peste noapte in oras. Exista putine hoteluri dar localizate foarte bine. Seara ai sansa sa asculti grupuri de barbati cantand si atmosfera este deosebita.

    Boudhanath este de asemenea superb seara dar vad ca l-ai prins asa 🙂

    Cristi Z. 21 iunie 2011 13:51 Răspunde
    • Asa e, mi-a placut mult Bhaktapur ca localnicii erau foarte calmi si nu aveau nici o problema ca era vreun sahib prin zona. Se purtau foarte natural, isi vedeau de treburile lor obisnuite. Boudhanath mi-a placut prea mult sa nu-l prind si seara, si dimineata, si la pranz

      Imperator 21 iunie 2011 22:05 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii