Cand sunt in excursie, am un obicei pe care il repet in fiecare dimineata… Imediat dupa ce ma trezesc, sar cat colo si dau la o parte draperia sa vad cum e vremea… Si de data asta am avut un puseu de bucurie – incredibil, dar nu mai era ceata (decat vag), iar soarele stralucea vartos peste Shanghai. Wow! Vom avea o zi super in Shanghai, sunt sigur de asta… Am coborat la micul dejun, unde am luptat cu toate palosele si coatele din dotare sa smulg o masa din mainile hoardelor de turisti indieni si chinezi care preluasera controlul asupra unei sali de mic dejun mult prea mici pentru un bloc atat de inalt, iar dupa ce am bagat in mine niste orez cu macaroane chinezesti, eram gata de… Shanghai.
Daca, cu o zi inainte, am fost de capul nostru, de astazi, cumintei la program. A venit autocarul, a venit si Felix ghidul si am plecat. Primul stop – la maretul “Oriental Pearl”, turnul de televiziune – simbol al orasului Shanghai si al modernitatii sale. Probabil, ati fost mai multi dintre voi la Bruxelles decat la Shanghai. Va aduceti aminte de Atomium, o cladire care a facut fala Expozitiei Mondiale din 1958. Atunci, Atomiumul o fi fost super-cool si avangardist, dar acum mi se pare cam vestejit…Oriental Pearl este un Atomium 2.0, mult mai mare, mai modern, mai SF… poate peste 50 de ani o sa para si el vestejit, dar acuma este o experienta!
O parte din gasca noastra a trecut ieri prin Oriental Pearl (cand noi admiram luminile orasului din Jin Mao), asa ca au decis sa se mai plimbe prin Pudong pana urcam si noi. Ce pot sa spun este ca dupa mallul de rigoare de la parter, lifturile ne-au catapultat intr-una din bule, in cea mai de sus, de unde nu ne-am oprit din facut poze – din Oriental Pearl se poate vedea perfect atat vechiul Shanghai, cu cladirile clasice aliniate la Bund, dar si cu o padure de zgarie-nori rasarind din spatele primului rand in fel si chip… dar chiar ca arata ca o privire… Iar prin Pudong descopar ca mai e loc garla de zgarie-nori, nu e un oras aglomerat de cladiri ca Hong Kong sau New York. Linistit, se poate muta miliardul de chinezi in Pudong… Si ca veni vorba de miliard – am fost surprins sa aflu ca, in ultimii cativa ani, un oras mai anonim din China – Chongqing a devenit cel mai mare oras din lume cu 32 de milioane de locuitori!!!! Eu stiam Mexico DF ca fiind cea mai populata metropola cu vreo 24 de milioane de mariachi si telenoveliste, dar, dintr-odata, un oras cam anonim din China de sud-vest a intrecut Mexico si nu oricum, ci cu peste 8 milioane de locuitori. Wow! Welcome to China! E drept, Chongqing a ajuns la populatia asta prin unificarea a trei municipalitati, dar si asa…
Din pacate, am pierdut cam mult timp la etajul inferior al bulei, pentru ca de deasupra aveam parte de o experienta inca si mai tare! Podeaua este dintr-un soi de plastic transparent si ai strania senzatia cum ca ai calca prin aer la peste 300 de metri deasupra solului… te transformi in Skywalker… evident, a urmat sarabanda de hahaituri, sarituri de testare a soliditatii podelei (da, e solida), clasicele poze cu chinezoaice razand cu gura pana la urechi si facand semnul V, dar si poze trantit, parca plutind deasupra pamantului. Super tare! Aici as mai fi stat, dar mai aveam lucruri de facut si Felix era cu ochii pe ceas.
Si unde era urmatorul stop? Pai, simplu, la fabrica de matase. Am fost avertizat de la Bucuresti ca in fiecare zi vom fi dusi la ceea ce chinezii numesc “magazin guvernamental”, in general un magazin imens unde mai intai ni se arata cum se produce nu stiu ce si apoi intram in magazinul propriu-zis… iar prezentarea de la magazinul de matase incepe evident cu niste viermi de matase, cum sunt fierte gogosile, extrasa matasea si tot procedeul de productie… vedeam asa ceva a nu stiu cata oara (tipul asta de magazine-fabrici sunt populare si prin Asia de Sud-Est), aducandu-mi aminte si de perioada mea pioniereasca, cea in care aveam ca sarcina strangerea de frunze de dud si supervizarea viermilor de matase din laboratorul de chimie… Scoala mea trebuia sa concureze Thailanda in productia de matase.
Dupa distractia de prezentare a urmat si vizita prin magazin. Nu contest, erau lucruri superb lucrate, dar si scumpe… O pictura pe matase reprezentand un nud in semiobscuritate (o lucrare nu tocmai chinezeasca) costa nu mai putin de 570.000 de yuani adica… 70.000 de euro!
Dupa o escapada printr-un templu chinezesc bine aromat cu miros de betigase parfumate, ajungem din China SF in China traditionala. Nu foarte departe de Bund, dar nici de Pudong, a fost creat un soi de China traditionala cu cladiri din lemn foarte frumoase, lampioane, practic un mall clasic, traditional (peste tot sunt sute de magazine si restaurante, inclusiv unele “clasic” chinezesti cum ar fi Starbucks :)), in jurul Gradinilor Yu. Ma rog, e o variatie foarte placuta dupa atatia zgarie-nori, autostrazi zburatoare si arhitectura SF… Aici simti cumva China antica, ai un mic salt in timp, iar gradinile Yu (care inseamna “Gradinile Pacii”) ar fi fost cu adevarat pasnice si zen daca nu ar fi fost miile de turisti chinezi… dar si asa, cu putina perspicacitate, mai descopereai un coltisor mai linistit pentru a lua o mica pauza de meditatie. Construita, in 1559, de un tip bogat, care, dupa ce a picat la examenul imperial prin care voia sa devina unul din marii birocrati imperiali, s-a apucat sa construiasca aceasta gradina care va deveni cea mai prestigioasa din tot orasul si nu numai. Pana la urma, Mr. Pan a reusit sa fie numit guvernator al provinciei Sichuan (aflata mult prea departe de Beijing sa iti trebuiasca examenul imperial), dar, desi s-a mutat la mii de kilometri distanta, se va intoarce la Shanghai sa isi desavarseasca opera… Datorita investitiilor in gradina, a dat faliment si a murit sarac… dar mostenirea lui a supravietuit, astazi gradinile Yu avand circa 2 hectare si fiind un punct forte pe lista obiectivelor turistice din Shanghai!
Dupa afundarea in China clasica, trebuia cumva sa revenim la realitatea contemporana si cum altfel decat printr-o promenada cu barca pe fluviul Huangpu… Ne-am urcat la bord si ne-am bucurat de panorama extraordinara a blocurilor din Shanghai sub soarele bland si surprinzator de iulie… era aproape finalul unei zile excelente, datorata si soarelui… panoramele sunt altfel cand sunt mangaiate de soare.
Seara, ne-am impartit in doua grupe. Unii s-au dus la un spectacol acrobatic (au revenit chiar incantati), iar restul, dupa ce am luat o gura de Europa in French Concession, ne-am intors la hotel. Ce e French Concession? Prin secolele 19-20, europenii au obtinut in repetate randuri diverse “concesiuni” – teritorii mai mici sau mai mari in care se puteau aseza si face comert, fara taxe si cu statut de extra-teritorialitate… Este faimos afisul dintr-un parc dintr-o astfel de concesiune din Shanghai care interzicea accesul cainilor si chinezilor… Au fost astfel de concesiuni la Shanghai, la Guangzhou (Canton), la Qingdao, iar Hong Kong si Macao au fost niste mari concesiuni. In Shanghai, concesiunea franceza a ramas ca o oaza europeana, cu aer european, cu cafenele si terase à la Europe, foarte trendy si frecventate de chinezi… foarte scumpe, dar asta e… daca vrei un Sacher forte si o friptura ca in vechea Europa, dai un ban si scapi de nemuritoarele noodles cu orez!
A doua zi urma sa parasim Shanghaiul nu inainte de a merge insa intr-un mic oras clasic, o Venetie a Orientului numit Wuzhen… Dar despre Wuzhen si mai ales plimbarea cu cel mai rapid tren din lume, Maglev-ul, in episodul urmator :).
Nota:
Acest tur l-am facut in parteneriat cu Exact Travel care mai organizeaza o excursie similara la primavara. Pana atunci, va invit sa mergem impreuna in sudul Africii la sfarsit de noiembrie.
Imagini Shanghai
Oriental Pearl, turnul de televiziune din Shanghai
Ca peste tot, la parter, un mall
Shanghai-ul vazut de sus
cu cladirile clasice ale Bund-ului la fluviu
Pasind peste un hau de 300 metri !
Sau de-a dreptul plutind 🙂
Impreuna cu fanele chinezoaice ale blogului „Imperator travel”
Dar sa revenim cu picioarele pe pamant si sa ne uitam la niste gogosi de matase
Sa ne lamurim cum se tese matasea
Si apoi sa tragem de ea 🙂
Prin magazin, adevarate opere
Unele la niste preturi de zeci de mii de euro !
Dar o cumparatura, doua, tot faci !
Sa trecem si pe la un templu chinezesc
pentru a ne linisti complet in gradinile Yu !
unde pana si leii dorm
Dar cum totul in China este comercial
La doi pasi de gradina Yu, se afla masele cheltuitoare de yuani 🙂
Prin zona comerciala…
Calatorim cu vaporasul apoi pe fluviu
Pentru a mai admira inca odata cladirile futuriste din Pudong
Iar finalul zilei, ne prinde prin French Concession
Unde gasesti mancare europeana… inclusiv prajituri 🙂
Felicitari pentru articol! Pozele postate sunt superbe. Nu stiam ca exista picturi pe matase, mai ales ca ele costa 70.000 de euro 🙂