A venit in fine si Anul Nou Chinezesc – 31 ianuarie 2014, am intrat in Anul Calului de Lemn! La Multi Ani, 4712! Am sarit in viitor, iar in Hong Kong, pe alocuri, ai senzatia ca te afli intr-un oras al viitorului. Desi fusesem avertizati de Donald ca totul moare si se inchide in Hong Kong de Anul Nou, nu era chiar asa. Intr-adevar, numeroase magazinase si carciumi de cartier erau inchise, dar marile magazine si malluri nu rezistau inchise decat pana la pranz, la ora 12… Hong Kongul traieste pentru si prin comert!
De fapt, sabia lui Damocles a inanitiei atarna deasupra noastra la micul dejun, dar cum am iesit pe strada, nu am mai avut nicio emotie… 7-11 era deschis, unele restaurante deschise, no problem. In plus, la mallul de pe strada Kimberley niste Mosi Craciuni cu barba si mustati a la China imparteau monede de ciocolata (chinezii astia si cultura lor mercantila!), iar niste tineri se pregateau sa execute traditionalul dans al dragonului. Ne-am pozat cu aceasta aleasa adunare si am mers mai departe. Directia? Pe malul apei, pe celebrul Avenue of Stars.
Hong Kongul se mandreste cu cinematografia sa. Aparut prin anii ’20, Hong Kongul a inventat filmele cu arte martiale care au facut deliciul a generatii intregi de barbati… Prin anii ’60-’70 insa, industria a inceput sa decada. Box office-urile erau din ce in ce mai jenante si se parea ca Hong Kongul va ramane fara industria de cinema. A aparut insa un actor charismatic, care a readus lumea in salile cu filme de kung fu… Numele lui este Bruce Lee si filmele sale au readus la viata muribunda industrie. Desi a murit de tanar, la doar 32 ani, actorul nascut de fapt la San Francisco, dar crescut in Hong Kong, arta sa nu numai ca a revitalizat industria filmului hongkonghez, dar in plus a atras atentia intregului Occident asupra artelor martiale chinezesti… Practic, Vestul a descoperit aceasta arta milenara datorita lui Bruce Lee. Cum ziceam, acesta a murit brusc la varsta de 32 ani, in 1973, iar cauzele mortii continua sa fie controversate… Ce e cert, mostenirea sa continua sa fie slavita in Hong Kong.
De altfel, aici, pe malul portului Victoria, Hong Kongul a construit o “Avenue of Stars” dupa model hollywoodian, unde poti descoperi numele unor actori si eventual si urmele palmelor lor. Evident, m-am uitat de fiecare data lung, necunoscand pe nimeni (exceptandu-l, desigur, pe Jackie Chan), dar la capatul aleii se afla statuia lui Bruce Lee, recunoasterea suprema a aportului sau la cinematografia de aici.
Vremea era superba, soarele era stralucitor, asa ca am simtit nevoia sa trec la pantaloni scurti… Si sa ma plimb agale pe Aleea Stelelor, admirand constructiile de peste apa, de peste insula. Dar nu eram singur, de capul meu, eram mai multi, asa ca a trebuit sa o iau la picior spre statia Star Ferry pentru a trece dincolo. Asa cum Victoria Peak este un simbol, la fel si Star Ferry nu poate lipsi din nicio calatorie in Hong Kong. A fost infiintat de un parsi (zoroastrian din India), iar steaua-simbol este steaua zoroastriana. De pe la 1888, el transporta oamenii de pe continent pe insula si viceversa si, desi barcile sunt departe de a fi moderne (majoritatea sunt construite in anii ’50-’60), aduc o raza retro intr-o metropola moderna. Iar panorama orasului in cele cateva minute in care strabat Victoria Harbour este de neuitat.
Am luat-o pe acelasi drum ca si cel de cu o seara inainte. Dar atmosfera de pe strazi era complet alta. Ieri-seara era intuneric, pustiu, liniste, simteai cum fosgaie banii in HSBC sau Bank of China, azi, strazile fusesera luate cu asalt de dans si veselie… strazile centrului comercial nr. 1 al Asiei devenisera loc de picnic pentru miile de doici si slujnice filipineze din Hong Kong.
A devenit aproape o traditie in Hong Kong. Aici, lucreaza zeci de mii de filipineze ca “domestic helper”… Muncesc de dimineata pana seara, dar au o zi libera – duminica. Cand se aduna toate in centru, printre zgarie-nori, pun un cearsaf sau cartonul de la vreun bax pe caldaram, pe trotuar sau pe strada si se pun pe picnic… Mananca, beau, rad, isi barfesc stapanii sau intre ele si, mai ales, danseaza. Filipinezii, un popor atat de sarac, dar atat de vesel… Rasul, cantecul si dansul e de neconceput sa lipseasca dintr-o societate filipineza. Este fascinant sa vezi toate aceste femei, imbracate cu ce au mai bun, dansand in sincron pe strada. Am stat sa le vad, sa le filmez, animatoarea lor sefa ne-a invitat la niste cursuri de dans peste 2 saptamani… Sorry, vom fi deja acasa… Si asa va arata centrul de business al Hong Kongului pana seara… la picioarele falnicilor zgarie-nori de birouri bancare si printre malluri de un lux excesiv, mii de filipineze isi pun baxul pe strada, mananca, rad, canta si danseaza… si chiar isi fac si pedichiura una alteia exact sub cladirea impozanta a HSBC… o cladire care a fost candva cea mai scumpa din lume!
Dupa ce am trecut pe langa biserica anglicana, am ajuns in parcul numit Gradina Botanica si Zoologica din Hong Kong. Evident, ca orice in Hong Kong, este un parc de dimensiuni reduse, dar faptul ca este inconjurat de cladiri inalte, face contrastul intre verde si beton & sticla de-a dreptul interesant. Am luat o pauza aici, am baut un suc, si dupa ce am aruncat o privire pe la bietele vietuitoare tinute in custi zdravene (de la maimute la papagali), m-am refugiat intr-o oaza de frumos, in sera de orhidee… Dupa imaginea trista a unor animale tinute in conditii de puscarie sadica, orhideele m-au inveselit… e imposibil sa nu te bucure o orhidee !
Asa ca am luat-o la pas mai departe, prin cartierul boem al Hong Kongului (da, exista si asa ceva), care, ca si la New York, poarta numele de Soho! Aici, am gasit restaurante de toate felurile si chipurile, gasesti baruri, este, sa zicem, varianta hongkongheza a Centrului Vechi bucurestean. Ne-am oprit la un restaurant balinez tinut de o tipa chinezo-indoneziana, unde iarasi nu stiu cum s-a intamplat, dar ce am comandat eu era bun, ce au comandat companionii mei, deloc, si am plecat apoi spre principalul templu al insulei – templul Man Mo… Si cum era ziua de An Nou, nu a fost nicio surpriza ca o groaza de chinezi luasera cu asalt templul… dar asa am patruns intr-o atmosfera atat de tipica, plina de fum de la diversele betigase mai mult sau mai putin parfumate, printre ofrande, oameni care bateau clopote ca sa-I vada zeii si cate si mai cate… la umbra blocurilor atat de subtiri si de inalte de te intrebi cum pot sa reziste asa, pe un pinten de deal, un crampei din traditia multimilenara a Chinei…
Si pentru ca vorbeam de traditia multimilenara a Chinei, ei bine, am cautat pe aici, pe la capatul centrului, acel cartier pe care il descoperisem din intamplare, unde se gaseau zeci de magazine care vindeau peste uscat, acea specialitate chinezeasca ce pute cumplit de la sute de metri distanta. Cartierul l-am gasit, nu uitasem unde era, in schimb, toate magazinele erau inchise, a fost singurul loc unde am descoperit efectul Anului Nou Chinezesc. Chiar si asa, am descoperit insa o macelarie tipica cu de toate (am cumparat ceva ca ne lovise foamea) si un magazin-tip supermarket in care gaseai si peste d-ala uscat putitor… dar parca nu putea la fel…
Si cum ceasurile erau inaintate si trebuia sa ma intorc pentru parada, am luat-o cu tramvaiul etajat (unic in lume), prinzand Star Ferry inapoi spre Kowloon… Si daca pe insula era o liniste nespecifica acestei metropole pline de freamat, toata viata se mutase pe continent, in Kowloon… acolo unde urma sa aiba loc Parada de Anul Nou!
Am fugit la hotel, am mancat ceva in viteza si apoi ne-am intalnit cu totii sa ne ducem la parada. Care parada? Parada de Anul Nou Chinezesc! Ce e parada de Anul Nou… pai e o inventie a celor de la Biroul de Promovare turistica a Hong Kongului, un soi de “Rio meets Hong Kong”… inspirata desigur din paradele de Carnaval din toata lumea, ce s-a gandit Hong Kongul… hai sa facem si noi una. Cu care alegorice, cu dansatoare, cu tot ce trebuie. Evident, nu are fastul si grandoarea celor de la Rio, dar orisicat, e un eveniment chiar fain. Pe malul apei, in Kowloon au fost instalate cateva tribune unde se intra cu bani (preturi intre 44 si 57 de dolari americani), iar apoi parada pornea prin Kowloon, unde locurile cele mai bune au fost ocupate cu vreo 4 ore inainte…! Aici, evident, era moca.
Am strabatut cu greu strazile deja arhipline cu oameni veniti sa vada spectacolul, dar am reusit sa ajungem toti, strecurandu-ne prin diverse ganguri si hoteluri pana la locul faptei… Am luat locuri in tribunele unde ne asteptau cadouri de la sponsori (Chupa Chups, chipsuri de creveti si alte minunatii) si am asteptat inceputul paradei. Cum a fost parada? Nu a fost impresionanta, nu m-a lasat praf ca alte megaevenimente la care am asistat, dar a fost foarte, foarte haioasa… Si, in ultima instanta, daca te distreaza e poate mai bine decat sa te faca praf… Balul a fost inceput de stewardesele dansatoare de la Cathay Pacific, compania aeriana a Hong Kongului, sponsorul oficial al evenimentului care a venit evident si cu un car alegoric pe masura. Inainte de a incepe show-ul, m-am intersectat cu fete imbracate in uniforma Cathay Pacific si chiar le-am intrebat daca sunt stewardese adevarate sau dansatoare. Nu, am fost asigurat, sunt stewardese stewardese, unele venite de pe cursa chiar in dimineata aceea… Wow! Si au dansat ca niste dansatoare profesioniste.
Au fost apoi tot soiul de care alegorice, fiecare incercand sa castige inimile si memoria privitorilor. Nu erau doar din Hong Kong sau China, ci si de prin alte parti ale lumii… au fost cheerleaders din SUA si Australia (in mod special, americancele au fost cele mai dezbracate posibil). Au fost si momente de magie cu aparitii si disparitii de persoane cu adevarat magice, au fost niste luptatori de arte martiale din Coreea (probabil taekwondo) care m-au lasat cu gura cascata cu salturile lor. Au fost si multi copii dansatori, dar probabil cei mai tari au fost olandezii… o mostra de umor european… imbracati in costume nationale, calare pe bicicleta, am avut de-a face cu o fanfara pe biciclete! Da, fete si baieti batand la tobe sau sufland in niste goarne-gigant, intr-o miscare browniana care au atras ovatiile publicului… Evident, nu a lipsit nici dansatoarea braziliana de samba prezentata de cei de la Ocean Park (ma rog, “brazilianca” avea ochii cam oblici, fiind, de fapt, cel mai probabil o chinezoaica)!
Una peste alta, un spectacol chiar haios care merita vazut…! Cel putin mie mi-a placut… Evident, nu la fel de placuta a fost intoarcerea acasa, dar, intr-un tarziu, sobolanind prin complexul de tuneluri subterane, am reusit sa ajungem langa hotel. Si eu m-am alaturat maselor pentru a urmari ultimele care alegorice si trupe care au trecut prin Tsim Sha Tsui… Si dansau cu aceeasi pasiune si daruire ca si cu doua ore in urma in “sambadromul” hongkonghez… Am plecat apoi la hotel. A doua zi urma sa ne trezim tare devreme, urma sa ajungem la Macao… si deciseseram sa luam vaporul de la 8 dimineata!
Imagini Anul Nou Chinezesc la Hong Kong
Un Mos Craciun varianta chineza
Statuia dedicata industriei cinematografice hongkongeze
Ce frumos…. Ce soare …. Ce cald ….
Toata lumea vrea sa se pozeze cu staruri de cinema 😉
Si statuia inegalabilului Bruce Lee
Lots of stars on the avenue 🙂
Statia Star Ferry din Kowloon
Zona centrala unde sunt sediile marilor banci si firme… luata cu asalt de picnicarele filipineze
sau de dansatoarele filipineze 🙂
Pana si parterul bancii HSBC este loc de picnic !
E timpul si pentru o pedichiura intre prietene
Urme coloniale – biserica anglicana din Hong Kong
Gradina botanica din Hong Kong
Si un colt zoologic cam trist
In schimb orhideele binedispun pe oricine 😉
Iar cine nu e cuminte, poate fi papat de o planta carnivora !
La Muuuulti Ani !
Prin Hong Kongul neturistic.. bloc langa bloc si deasupra, un alt bloc
Soho… zona cosmopolita cu restaurante din toata lumea
Aici am mancat 🙂
In prima zi a Noului An, e auspicios sa dai pe la templu
Si sa arzi betigase parfumate…
Nu trebuie musai sa mergi la templu nu stiu unde… ai templul privat la parterul blocului
Si ca veni vremea mesii, ce ziceti de niste porumbei ?
Bine ati venit la macelarie !
Tramvaiul supra-etajat din Hong Kong. Din cate stiu, e unic in lume
De fapt, in Hong Kong, totul e pe veticala. Inclusiv transportul in comun
Anul Calului a inceput… Cel de lemn, dar nu peste tot e de lemn, aici e de flori 🙂
Iar filipinezele danseaza non-stop. Asa popor saltaret si vesel, mai rar 😉
Lasarea serii in Victora Harbour
In Kowloon, pregatiri de fiesta !
Carele gata de plecare
Cadouri pentru spectatori
Let the show begin !
Iar urarile de Anul Nou sunt atat de chinezesti !
Let’s dance … cu stewadezele si stewarzii de la Cathay Pacific
Unul din carele de parada
Costume haioase
Luptatorii coreeni de arte martiale… chiar spectaculos !
Ocean Park au adus dansatoare braziliene … cu ochii oblici 🙂
Momente de magie
Cheerleaders destul de dezbracate
Iar fanfara olandeza pe biciclete a fost pur si simplu adorabila !
Hong Kong – Asia’s World City !
Niste poze de final
Intre timp ce parada inca trecea prin Kowloon
la aceeasi intensitate
See you next year !
[mwi-product sku=”TA016,TA006,TA014″ img_width=”200″ desc=”false” type=”add” btn_color=”blue” btn_link=”button” cols=”3″ ]
Din câte ştiu, tramvaie double deck mai sunt şi în Blackpool (Anglia) şi Alexandria (Egipt), dar doar câteva.
Frumoase obiceiuri au! Felicitari pentru articol!
O prezentare foarte frumoasa!!!! este minunat!!!!!