Azore, in mijlocul Atlanticului (ep. 3). Angra do Heroismo, metropola istorica a Azorelor

03. Golful Angra.JPG

Daca in prima zi din Terceira, am batut insula in lung si in lat, ziua a doua a fost dedicata oraselului Angra do Heroismo, capitala insulei si singura metropola colonial din Azore. Si evident ca merita cel putin o zi de plimbare. Centrul istoric al Angrei este protejat de UNESCO si merita aceasta distinctie cu varf si indesat. Ce mi-a placut este ca am vizitat orasul intr-un ritm molcom, cadrand cu stilul de viata din Azore – seren, fara pic de graba, dar totusi eficient. Primii colonisti din Terceira au fost flamanzi… poate a ramas ceva din acestia in locuitorii de azi.

Dis-de-dimineata, vremea era mohorata si suparata. Cu o zi inainte, avusesem o zi plina de soare care ne-a incantat. Dar kharma calatorului a ajutat si de data asta. Nici nu am terminat micul dejun ca plafonul de nori s-a spart, orasul fiind inundat de un soare stralucitor. Si cum cladirile din Angra sunt pictate in tot soiul de culori (din nou, mostenirea flamanda), orasul literalmente stralucea.

Am inceput ziua sus pe un deal, pe locul unde a fost fondat orasul si acum e un mare monument dedicate regelui Pedro IV. Il remarcasem inca din prima zi cand ghidul ne oferise o mostra de Angra… de departe, aducea cu stupa Boudhanath din Kathmandu. L-am intrebat daca e monument budist si a facut o fata… Nu, nu era, si in gandul lui s-o fi intrebat ce e cu intrebarea asta intr-o insula prea-catolica unde Duhul Sfant e la putere. Monumentul ca monumentul, e in ultima instanta, o coloana colorata, dar panorama de sus intr-adevar era minunata … tot orasul vechi se intindea la picioarele noastre, in spate, pe fundal, incepeau terenurile verzi “peticite”, iar putintel mai departe, orasul imbratisa golful dupa care ii poarta numele.

Am coborat incet, incet printr-o gradina tropicala, plina de flori care intareste inca odata, daca mai era necesar faptul ca Terceira este un paradis al florilor. Nu mi-aduc aminte sa fi vazut hortensii, dar am vazut mult mai multe alte tipuri de plante. La capatul “drumetiei” care nu a durat mai mult de jumatate de ora, am intrat in fosta biserica a iezuitilor unde am avut parte de un tur ghidat. Fiind cu ghid, am avut intrare si in culisele catedralei, la “vestiare”, unde se afla impozantele vestminte preotesti.

Lipit de biserica se gaseste palatul vice-presedintelui Azorelor. Dupa Revolutia Garoafelor din 1974, Portugalia s-a reinventat ca stat. In primul rand, a garantat independenta tuturor coloniilor. A garantat e un fel de-a spune, pur si simplu le-a lasat din mana, retragand precipitat armata si administratia locala. Problema coloniilor portugheze a fost ca nici una nu era literalmente pregatita pentru independenta. Unele erau framantate de razboaie anti-portugheze (cum au fost Mozambic si Angola), altele erau pasnice, dar total nepregatite, deoarece portughezii, spre deosebire de englezi care facusera o minima pregatire, cel putin pregatind cateva cadre ici si colo nu facusera nici un pas… regimul post-salazarist nu avea nici cea mai mica intentie sa-si lase coloniile din mana, iar caderea lui in metropola a fost determinat de rascoala armatei care nu mai avea chef sa lupte si sa moara prin Africa pentru niste idei de grandomanie legata mai degraba de trecut. Capu Verde regret si in ziua de azi ca nu mai face parte din Portugalia, Timorul de Est s-a trezit ocupat de Indonezia, eliberandu-se abia dupa mai bine de doua decenii de razboi civil, iar mini-state ca Guineea Bissau sau Sao Tome & Principe nu au reusit mai nimic de la independenta. Singura colonie care a fost pastrata inca vreo 25 ani a fost Macao si asta la cererea chinezilor – acestia au cerut Portugaliei sa-si pastreze administratia pentru ca China nu este inca gata sa integreze colonia portugheza.

Asta s-a intamplat cu teritoriile locuite de populatie bastinase. Dar Portugalia mai detinea niste insule unde populatia locala era aproape 100% portugheza. Insule care au fost descoperite nepopulate si erau colonizate de portughezi. Era cazul Azorelor si a Madeirei. In cazul lor, s-a decis ca raman in component Portugaliei, dar devin regiuni autonome cu presedinte, guvern, parlament, legislatie si sistem de taxare locala. Legislatia portugheza este adaptata in insule daca nu se potriveste cu specificul local.

Imediat dupa Revolutia garoafelor, dupa decenii intregi de dictatura de dreapta, a fost normal ca spectrul politic sa se rebalanseze spre stanga si astfel ca au ajuns comunistii la putere. Evident, astsa nu i-a incantat prea mult pe americani – Azorele erau o baza militara strategica a Statelor Unite, iar Portugalia era tara NATO. Asa ca americanii au fondat o Miscarea de Eliberare a Azorelor nu neaparat cu scopul de secesiune, dar mai degraba sa arate pisica Lisabonei. Intr-un final, Portugalia a revenit pe calea “cea buna”, asa ca a disparut si miscarea de independenta a Azorelor. Vorba unui localnic “Suntem portughezi, cum sa ne facem alta tara ?”.

Capitala Azorelor este Punta Delgada, acolo se afla sediile administratiei azorene, dar in Angra do Heroismo se afla palatul vice-presedintelui. Fosta manastire a iezuitilor, aceasta a fost preluata de guvernatorul insulei dupa expulzarea iezuitilor din Portugalia. Daca pe vremea calugarilor, cladirea, impozanta de altfel era caracterizata de austeritate, cand a fost preluata de guvernator, acesta evident ca si-a dorit un palat mai apropiat de gusturi regale decat monahale. Taman bine pentru ca in secolul XIX in anii in care Angra a fost capitala de facto a Portugaliei a putut gazdui un cap incoronat, pe regele Pablo IV, partizan al liberalismului, venit sa-si pedepseasca fratele cu idei conservatoare.

Ne-am plimbat prin palat … nu pot spune ca iese prea mult in evidenta fata de multe alte palate europene… marmura, plus, catifea si o atmosfera princiara… Nu e rau sa fi vice-presedinte al Azorelor :).

Am vizitat apoi o manastire (inca functionala) unde am ajuns cam gafaind pentru ca maicutele inchideau programul de vizitare si apoi am avut program de voie. Unii dintre noi au preferat sa se balaceasca in piscine hotelului, am preferat sa raman in oras si sa ma mai plimb ici si colo. Asa am descoperit cartierele populare ale orasului, unde o banana costa 10 centi, iar micile magazinase (amintind de “boutique”-urile noastre din anii 90) sunt intr-o semi-obscuritate datorat pretului curentului electric, am intrat in cateva biserici de cartier unde erau destui localnici care se rugau si am descoperit si bloculetele de langa Arena de corride. Luptele de tauri sunt foarte populare prin Terceira, cum scriam si episodul 2, zilnic au loc “lupte” pe strada, iar pentru cei mai simtitori, sa nu va speriati – la corridele portugheze, taurul nu este ucis. Finalul are loc cand toreadorul, ajutat de inca 7 – 8 insi imobilizeaza taurul cu mainile goale… De fapt episodul final cand toreadorul se afla singur in fata taurului enervat si ranit incercand sa pareze lovitura cu coarnele si apoi sa imobilizeze animalul mi se pare cel mai periculos moment din orice corrida din lume ! Atunci chiar demonstrezi curaj, nu cand esti calare sau esti inarmat cu tot soiul de sulite si sabii, ca in cazul corridelor spaniole.

Am plecat din Terceira cu parerea de rau ca nu am vazut nici o corrida stradala. Nu stiu de ce nu ne-a dus ghidul. Dar asta ma face sa ma gandesc sa revin in Terceira. Si mi-as dori sa mai ajung si in insula Corvo, insula locuita de doar 468 locuitori. Dar care are un aeroport a carui pista traverseaza mijlocul satului, unicul probabil de pe insula :).

Zborul spre Punta Delgada a fost scurt – sub 45 de minute. Am zburat cu SATA, compania aeriana a Azorelor. Initial, am crezut ca SATA este o companie mica, cu avioane cu cateva locuri care zboara de colo colo printre insule. Gresit ! SATA este o companie trans-atlantica, are chiar si avioane Airbus 310 (avionul acelea cele mai mari din flotila Tarom) care leaga Azorele de Canada si SUA. Se spune ca in America de Nord locuiesc mai multi azoreni decat in Azore, asa ca este un du-te-vino necontenit intre America si Azore… Se vede ca Azorele sunt in mijlocul Atlanticului intre America si Europa ! Si ca vorbim de SATA, acestia zboara inclusiv in destinatii precum Suedia sau Germania… deci nu sunt doar avionase care sar din insula in insula.

Avionul nostru a fost insa relativ mic. Nu era un Q200, cel mai mic din flotila SATA, era un Q400. Atmosfera a fost complet relaxata. Radu si-a instalat Go-Pro-ul lipindu-l de geam pentru a filma aterizarea la Punta Delgada. Pe orice alta companie aeriana, echipajul i-ar fi cerut sa-l indeparteze, in America probabil ar fi fost arestat pentru terrorism. Pe SATA, stewardul a trecut, a aruncat curios o privire si a plecat mai departe… E bine ca pe glob mai exista inca locuri din acestea relaxate, lipsite de orice paranoia. Iar Azorele e unul din aceste locuri…

Punta Delgada ne-a intampinat insa cu un nor foarte dens. In mijlocul Atlanticului, vremea e schimbatoare de la un sfert de ora la altul, iar norii sunt din belsug traversand arhipelagul in mare viteza. Intr-o zi, poti sa ai parte de 3 anotimpuri – un lucru e sigur: nu vei avea parte de iarna, iar cand atmosfera va fi de toamna, uneori e posibil sa mergi in continuare in pantaloni scurti.

Aeroportul din Punta Delgada este in oras, asa ca nu am avut nevoie de mai mult de cateva minute sa ajungem la hotelul Royal Garden Hotel unde urma sa fim cazati. Aici am si mancat si am fi vrut sa vedem si semifinala Argentina – Olanda. Hotelul era insa plin, iar barul dotat cu ecrane mari era plin ochi… Asa ca ne-am retras in camere pentru a asista la calificarea Argentinei :). A doua zi, urma sa mergem la vanatoare de baleen… Nu, nu cu harponul, ci cu zoomul :). Daca avem noroc.

Am fost in Azore la invitatia TAP Portugal, compania aeriana nationala a Portugaliei care isi asteapta pasagerii “cu bratele deschise”, si a biroului de promovare turistica a Azorelor, impreuna cu alti patru bloggeri si ziaristi din Romania.

Imagini Angra do Heroismo, Terceira, Azore

01. Monument Pedro IV.JPG

Parca sunt ochii lui Buda de la Boudhanath din Nepal !

02. Angra do Heroismo.JPG

Angra do Heroismo, vazuta de sus

03. Golful Angra.JPG

Orasul care imbratiseaza golful

04. Panorama Angra.JPG

05. Flori Azore.JPG

In Terceira, nu sunt doar hortensii. Dar si celelalte flori, tot violete sunt 🙂

06. Flori Angra do Heroismo.JPG

Ei, acuma nu chiar toate 🙂

07. Biserica iezuitilor.JPG

Fosta biserica a iezuitilor

08. Straie preotesti catolice.JPG

Moda preoteasca de Angra

09. Teatrul din Angra de Heroismo.JPG

Asta da teatru !

10. Bulevard principal Angra.JPG

Champs Elysees de Angra 🙂

11. Catedrala Angra.JPG

Catedrala din Angra. Aici, a slujit si Papa Ioan Paul II-lea, singurul papa care a vizitat Azorele

12. Plaja Azore.JPG

Angra este cu adevarat un oras al panoramelor 🙂 Nu al panaramelor !

13. Baie in Angra de Heroismo, Azore.JPG

Se poate face si baie

14. Panorama Angra.JPG

15. Strada in panta.JPG

16. Biserica obisniuita.JPG

O biserica obisnuita de cartier

17. Praca de Toros Angra do Heroismo.JPG

Praca de Toros

p18. Statuie tauri.JPG

Si monumentul taurului necunoscut

19. Primarie.JPG

Primaria – singura cladire alb-negru dintr-un oras colorat

20. Insula pustie.JPG

O insulita pustie in larg

21. Ulite din Angra.JPG

22. SATA Azore.JPG

Am zburat apoi cu SATA la Punta Delgada

23. Go Pro in avion.JPG

Iar stewarzii n-au avut nici o problema la Go-Pro 🙂

24. Panorama Ponta Delgada.JPG

Punta Delgada… in aterizare

25. Royal Garden Hotel Ponta Delgada.JPG

Orasul are specific … asiatic 🙂

26. Camera Royal Garden Hotel.JPG

Si in fine, un pat in care sa ma arunc 🙂

Comentarii

  • In ultima vreme TAP nu isi mai asteapta pasagerii „cu bratele deschise”, ci cu zboruri anulate, greva pilotilor si in cel mai bun caz cu intarzieri de minim 2 ore! Aveti mare grija, mai ales daca aveti zboruri cu conexiuni!!!

    Raluca 1 august 2014 18:24 Răspunde
  • fain ca ati avut ocazia sa mergeti in Azore, eu am stat 5 luni in insula principala, São Miguel si chiar e um paradis pe pamant si cred ca ar trebui sa fie in top locuri de vizitat intr-o viata.
    PS. orasul principal din São Miguel e Ponta Delgada si nu Punta Delgada.

    Iulia 4 august 2014 18:54 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii