Descoperind Germania (ep. 4). Mainhattan? Bankfurt? Nu, Frankfurt :)

08-banca-centrala-europeana-frankfurt

Frankfurt

Era ultima mea zi in Germania. Zborul Tarom il aveam candva la sfarsitul dupa-amiezii, asa ca aveam de ales intre a mai sta in Hanovra si a lua un tren mai tarziu sa ma duc direct la aeroport sau sa plec de dimineata la Frankfurt si sa ma mai plimb prin capitala financiara a Germaniei si, in curand, a intregii Europe. Decizia urma sa o iau in functie de starea vremii… daca era soare cand ma trezeam, ramaneam in Hanovra, daca nu era soare, plecam spre Frankfurt. Prognoza anunta nor la Hanovra si cer variabil la Frankfurt, dar nu prea te poti baza pe prognoza. Asa ca m-am trezit destul de devreme duminica dimineata, am aruncat un ochi pe cer si am vazut ca era la fel de intunecat ca sambata. Frankfurt sa fie, deci.

Am ajuns un pic mai devreme decat trebuia in gara din Hanovra, asa ca am descoperit ca urma sa plece un tren spre Amsterdam. Pff, ce as merge spre Amsterdam! Dar asta e, am bilet de Frankfurt, trebuie sa ma duc intr-acolo. Si nu mi-a parut rau. La vreun sfert de ora dupa ce am parasit Hanovra, a aparut si soarele, care m-a urmarit pana la Frankfurt. Si am avut noroc, am avut o zi minunata, cu un cer albastru, clar, cu soare… e drept, si un pic de nori, taman buni pentru poze. A venit si un nor mai negru cam cand urma sa parasesc orasul, dar nu m-a deranjat prea mult.

Se spune ca Frankfurt este orasul cel mai americanesc al Europei – cu zgarie-nori, cu downtown, cu fast-fooduri, cu tot ce trebuie. Acum nu stiu daca o fi cel mai americanesc oras al Europei (desi nu-mi mai aduc aminte de altul, exceptand cartierul La Defense din Paris, dar acela e doar un cartier dintr-un oras cu un caracter aparte), dar sigur este cel mai americanesc din Germania. Si asta, pentru ca pe aici s-a aflat zona de ocupatie americana dupa razboi, iar cea mai mare baza americana din Germania, cea de la Ramstein, e la doar 125 km de oras.

Cum am ajuns in gara, a trebuit sa scap de bagaj. In mod surprinzator, nu prea erau indicatoare prin gara. Am gasit un loc cu mai multe lockere, dar care erau stricate (incredibil, in Germania!), apoi am trecut pe la biroul de informatii si m-a lamurit un nene de acolo. A trebuit sa schimb niste bancnote pentru a avea monede si, dupa ce am incercat in mai multe locuri, m-a rezolvat un nene din Irak de la un chiosc din gara. Am scapat de geamantan, am pus mana pe o harta a transportului in comun si am iesit din gara. Uf, cam haotica gara asta din Frankfurt!

Frankfurtul a fost si el facut praf si pulbere in Al Doilea Razboi Mondial, asa ca este un oras nou. Ce e interesant este contrastul dintre cladirile din caramida, reconstruite in stil clasic, iar pe fundal, mult mai inalte si impunatoare, cladirile de sticla ale marilor banci din Frankfurt. Dupa razboi, beneficiind de faptul ca Berlinul a ramas in transee, impartit in doua si incorsetat de DDR, Frankfurtul a preluat vioara intai a economiei germane si a devenit capitala economica a tarii. In consecinta, a fost firesc ca tot aici sa se deschida si Banca Centrala Europeana, mama monedei euro, succesoarea marcii germane, care devenise moneda forte a intregii Europe. Iar dupa Brexit, mai mult ca sigur, Frankfurtul va deveni si centrul financiar nr. 1 al Europei, depasind Londra.

De altfel, unul dintre cele mai fotografiate locuri din Frankfurt este „statuia” monedei euro fix din fata Bancii Centrale… De aici, am inceput sa caut Main Tower (nu stiu daca vrea sa zica „Turnul Principal” sau „Turnul Main”, de la numele raului care trece prin Frankfurt), dar m-am invartit un pic aiurea si am ajuns nu la Main Tower, ci la… Main River. Asa ca l-am trecut pe lista sa urc in el la sfarsitul zilei… era un soare superb, nu foarte cald, dar un aer fresh si numerosi oameni alergau de mama focului pe malurile raului. Din pacate, de vreo doua saptamani ma apucase o durere crunta de genunchi si de abia ma mai taram, d-apai sa alerg. Asa ca am facut o preumblare calma pe malul raului Main, admirand aceasta combinatie de cladiri joase din caramida cu blocuri de sticla care se inalta la cer.

Tinta mea era piata Romer, vechea piata centrala a Frankfurtului istoric, singura frantura din oras care a fost restaurata sa arate „ca pe vremuri”. Am trecut din nou Mainul pe istoricul pod Eiserner Steg (distrus de Wehrmacht in ultimele zile ale razboiului si refacut „cum era” abia in 1993) si am ajuns in centrul vechi. Este, evident, unul dintre cele mai vizitate locuri din Frankfurt, fiindca ofera o mostra de cum arata Germania traditionala… evident, daca iesi din Frankfurt, vei gasi zeci si sute de orasele care au scapat de bombardamente si unde vei vedea Germania traditionala, dar, pentru cei ajunsi in viteza prin capitala economica, este o mostra faina.

Ceva mai sus este maretul Dom. Am facut cativa pasi printr-un muzeu si am ajuns in fata Domului, care are un turn extrem de impunator. Din cate stiam, nu se poate urca, dar descopar cu surprindere ca, fata de ultimele mele vizite prin Frankfurt (am mai fost pe aici in 1995 si in 2004), se poate urca… Dai 3 euro, dar trebuie sa urci 324 de scari pana in varf. Si, pentru prima oara in viata, aproape plangand, a trebuit sa renunt. In orice loc ajung, imi place sa ma catar undeva sa admir panorama – fie ca e vorba de un turn, clopotnita, deal, minaret, fie bloc… ce mult mi-as fi dorit sa urc in turla Domului din Frankfurt, pentru ca sunt 100% sigur ca de aici era cea mai buna panorama… Dar cu genunchiul meu, de abia as fi urcat 20 de scari, d-apai 324!

Asa ca, sontac, sontac, dupa ce am vizitat interiorul maiestuos, am plecat hotarat sa urc in Main Tower. Fiind undeva in plin downtown, probabil ca imaginea nu e la fel de faina ca din clopotnita, dar orisicat… Am ajuns, intr-un final, dar si aici, fatalitate! O coada sanatoasa se revarsa chiar si in afara cladirii. Am intrat sa vad cat de serioasa e si, dupa ce am calculat ca probabil mi-ar fi trebuit mai mult de o ora si jumatate sa ajung in turn, sa admir, sa fac poze etc., mi-am dat seama ca ar fi fost o mare probabilitate sa ratez zborul spre casa, asa ca am plecat cu coada intre picioare spre gara. Nu ajung eu prea des pe la Frankfurt (ultima oara am fost acum 11 ani!), dar cand voi mai ajunge, ma voi duce glont la Dom sa ma urc in clopotnita!

Drumul spre casa s-a desfasurat apoi „nemteste”, indiferent ca eram la Frankfurt sau la Bucuresti. Trenul spre aeroport a plecat la fix, am ajuns la check-in-ul Taromului fix cand se deschidea (am avut surpriza sa fiu recunoscut de reprezentantul Tarom), apoi m-am relaxat si am citit presa in business lounge-ul Sky Team din aeroport (nu aveam bilet la clasa business, dar am statutul de Gold la programul de fidelitate Air France – KLM – Tarom, Flying Blue si pot intra in business lounge chiar si cand zbor economy), avionul a venit si a plecat la fix si am aterizat mai devreme la Bucuresti cu vreo 20 de minute. 27 de minute din momentul in care am coborat din avion eram in taxi spre casa… trecut prin vama, luat bagajul (care ma astepta pe banda), comandat taxi, sosit taxi… In ciuda clevetitorilor, aeroportul Otopeni este, probabil, unul dintre cele mai eficiente prin care am trecut in Europa.

Cam asta e povestea excursiei mele germane. Am petrecut cateva zile faine prin Germania, confirmandu-mi faptul ca oraselele mici ale Germaniei au un sarm deosebit si merita, merita, merita vizitate. In ultimul an, zborurile spre Germania s-au multiplicat, acum Tarom, Lufthansa, Air Berlin, Wizz Air, Blue Air si Ryanair au zboruri directe si urmatoarele orase germane sunt legate direct cu Romania: Berlin, Hanovra, Nurnberg, Stuttgart, Munchen, Koln / Bonn, Dusseldorf, Dortmund, Karlsruhe / Baden Baden si Hamburg, practic poti ajunge cu zboruri directe in orice colt din Germania. Si, de aici, inchiriezi o masina sau folosesti extrem de eficientul sistem de transport in comun si… Germania e la picioarele tale :).

Imagini Frankfurt

01-ice-hannover-frankfurt

Sosirea de la Hanovra

02-gara-frankfurt-peron

Pe peronul garii din Frankfurt. Un pic cam confuz, dar pana la urma m-am descurcat

03-locker-frankfurt

Am gasit si celebrele lockere de bagaje

04-gara-frankfurt

Gara – o cladire clasica

05-frankfurt

Dar cum iesi din gara, nu se poate sa nu observi

06-nou-si-vechi-frankfurt

mixul de caramida cu sticla

07-restaurant-turcesc

Cel mai ieftin mananci langa gara la restaurantele etnice turcesti sau arabesti

08-banca-centrala-europeana

De aici, vin politicile monetare ale intregului continent

09-centru-frankfurt

Mainhattan 🙂

10-raul-main

Fiind o vreme excelenta, am iesit la plimbare pe malul raului Main. Evident, nu eram singur

11-traversand-main

12-vapor-turcesc-cu-mancare

Dai de mancare turceasca pe oriunde prin Frankfurt. Inclusiv pe apa 🙂

13-frankfurt-modern

Iata de ce mai este poreclit si Mainhattan 🙂

14-eiserner-steg

Clasicul pod de fier, refacut in 1993

15-lacate-de-iubire

Lacat langa lacat… Verona nu mai e orasul iubirii, iubirea a plecat dupa bani la Frankfurt 🙂

16-nou-si-vechi-in-frankfurt

Mix – nou + vechi

17-romer

Mai are si Frankfurtul o mica oaza de arhitectura traditionala – Piata Romer

18-romer-frankfurt

19-romer-frankfurt-germania

20-dom-frankfurt

Domul. Of Doamne, ce m-as fi catarat in varf !

21-dom

Dar sontac, sontac, nu am putut prea multe – doar sa intru in catedrala

22-main-tower-frankfurt

M-am gandit apoi sa iau liftul la Main Tower

23-coada-la-main-tower

Dar era o coada stufoasa

24-bordel-frankfurt

Asa ca am luat-o incet incet prin Cartierul Rosu al Frankfurtului

25-gara-frankfurt-germania

Inapoi la gara

26-panou-zboruri-frankfurt-airport

Ca sa nu pierd avionul spre casa 🙂 Desi parca imi facea cu ochiul Palma de Mallorca !

27-check-in-tarom-frankfurt

Am ajuns la check-in-ul Tarom fix cand se deschidea

28-business-lounge-sky-team-frankfurt

Un pic de lectura si snacksuri in business lounge-ul Tarom din Frankfurt

29-tarom-frankfurt-bucuresti

Si gata, fuga acasa ! Dupa un orar respectat nemteste 🙂

Comentarii

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii