Distribuie articolul:

Astazi, inca un articol despre Marea Britanie, cum ziceam, o destinatie despre care am scris prea putin, pentru ca nu prea am vizitat-o (am fost de cateva ori, dar in foarte mare viteza, prin Londra si in Newcastle). Nadir a fost acolo si dupa articolul despre Oxford si Edinburgh, iata cateva randuri si despre Coventry, dar si locul de bastina al lui Shakespeare, Stratford upon Avon.

In ultima parte a miniserialului pe care l-am scris despre excursia mea in Marea Britanie, dupa ce am incercat, cat am putut de exact, sa descriu magnificul Edinburgh si elegantul Oxford, iata ca veni randul sa spun cateva cuvinte despre Coventry si vecinul lui, Stratford upon Avon.

Cum banuiti, Coventry, situat in Midlands, nu este o destinatie foarte cunoscuta, dar eu l-am ales ca „baza de plecare” in excursia mea din cel putin doua motive: fata mea si-a ales ca Universitatea din Warwick sa ii indrume pasii fermi spre viitoarea ei profesie si pentru ca e aproximativ in mijlocul Angliei, la o ora de mers cu masina de Oxford, si la o jumatate de ora de mers spre Stratford. In Coventry, un oras cu circa 300.000 de locuitori, ajungeti fie cu trenul / autobuzul / masina din Londra, timpul de parcurs fiind de aproximativ trei ore, fie din Birmingham, situat la cca 40 de minute, fie chiar din Liverpool, situat la circa trei-patru ore distanta.

Cazarea e aproape la fel ca in restul oraselor britanice, eu alegand sa stau la Ibis Coventry Center, situat aproape de centrul orasului. Pretul cazarii a fost de 65 de euro , echivalent lire, camera dubla cu mic dejun inclus. Mai multe despre hotel gasiti aici la www.accorhotels.com.

Prima experienta turistica pe care am avut-o in centrul orasului a fost vizitarea catedralei, care a ramas fara acoperis – pur si simplu raidurile intense ale Luftwaffe din Al Doilea Razboi Mondial au distrus toata structura de rezistenta a cladirii. Iar localnicii, spre deosebire de altii din alte parti, au preferat sa nu o reconstruiasca. Din catedrala a mai ramas turnul inalt de circa 60 de metri si partea de jos, inconjurata de corpul cladirii. Cat am stat inauntru, sub cerul liber, zeci de persoane se perindau, „minunandu-se” de „resturile” fostului lacas de cult. M-am alaturat unui grup de turisti japonezi, care ascultau foarte atenti explicatiile ghidului lor. Unul dintre ei a intrebat, evident, de ce a nu a fost refacut, primind explicatia ca municipalitatea a hotarat, probabil in urma unor consultari cu cetatenii, sa o pastreze in forma ramasa dupa bombardament. Le-a mai explicat ca Coventry a fost unul dintre cele mai asaltate orase de aviatia de razboi nazista si ca, practic, tot centrul a fost ras in urma unor saptamani de cosmar din anul 1941. Incarcat de tristete, si-a amintit ca aviatia americana a distrus cele doua orase Hiroshima si Nagasaki, dintr-o singura lovitura, ucigand zeci de mii de oameni, care nu au avut nicio sansa de a se salva 😓⛪️… Am continuat vizita micului centru, prin fotografierea sculpturii fostei regine locale Godiva, pe calul ei gatit pentru lupte 😰, inconjurata de magazinele din zona.

Recomand vizitarea muzeului transporturilor, cu intrare libera, care prezinta mijloacele de transport folosite de umanitate de la inceputuri pana in epoca moderna. Muzeul este destul de interactiv, mai ales pentru adolescenti…

Cum incepuse sa ma roada un pic „foamea”, am ales sa mananc la un restaurant chinezesc, unde personalul, foarte tanar, stia putina engleza, si mai multa „mandarina”. Mancarea aducea doar prin faptul ca era picanta, cu cea din tara lor de origine, dar, in rest, gustul era departe de a fi cel autentic. 😈. Dupa ce am mai baut si vreo doua beri 🍻, durerea de burta mi-a fost asigurata instant, si am fugit sa caut ceva de la farmacie 😹. Cum nu ma saturasem mai deloc, am zis sa incerc si cu mancarea turceasca. Proprietarul localului era un turc stabilit aici de vreo 20 de ani, care uitase sa mai gateasca ca la el acasa, toata mancarea lui nefiind altceva decat un „plastic” fara gust, fara miros si, evident, fara vreun condiment original…

Cum am terminat masa, am continuat sa ma plimb prin centru, descoperind cladiri vechi, perfect integrate in structura arhitectonica a orasului, alaturi de cladiri moderne, din sticla. M-a surprins ca Ikea e prezent in mijlocul orasului 🏗.

O surpriza foarte placuta a fost sa descopar orasul marelui William Shakespeare. Situat in vecinatatea orasului Coventry, acesta este absolut de neratat: locul de nastere al celui mai cunoscut scriitor britanic, Stratford pastreaza intr-un mod incredibil aerul unui orasel medieval. Vechile case, raul Avon care il traverseaza, dealurile dimprejur, creeaza un cadru natural deosebit. Aveti multe de vizitat pentru o zi, dar sa trecem in revista cele mai importante:

– The Royal Shakespeare Theatre, unde, daca aveti timp, puteti vedea piesele marelui Will. Eu am asistat la repetitia „Visului unei nopti de vara”, interpretat de studentii chinezi ai unui colegiu din regiune 😀 – ce ti-e cu globalizarea asta,

– Anne Hatheway’s Garden and Cottage, un exemplu al arhitecturii locale, bine conservate, cu gradini viu colorate, staful fiind foarte bine organizat si atent la vizitatori. Intrarea costa 10 lire, iar parcarea, 1-2 lire.

– Shakespeare‘s Birthplace, casa in care scriitorul si-a trait anii copilariei. Eu am prins o aglomeratie destul de mare, dar actorii deghizati in personajele cunoacute din operele respective, gradina, dialogurile, m-ar face sa revin de fiecare data cu mare placere in acest loc.

– daca aveti timp si vremea e frumoasa, o plimbare de 20 min. cu barca pe canal e o incantare 🌉⚓️.

In concluzie, centrul si sudul Angliei au multe de oferit vizitatorului: cladiri absolut minunate, biserici ce adapostesc adevarate capodopere, scene idilice si, mai ales, multe informatii culturale.

Inca nu am putut sa descriu alte orase din zona, ex: Warwick, cu un castel magnific, Royal Leamington Spa, plin de case construite in deplina armonie in stilurile georgian si victorian, sau de Kenilworth.

Concediu placut,

Nadir Acmola