Samarkand, Uzbekistan, Asia Centrala

Sunt destul de multe colturi de pe Planeta, unele nu foarte indepartate, care sunt absolut superbe, dar sunt extrem de putin cunoscute de pasionatii de calatorii de la noi din tara. Ma bucur ca, incet, incet, zone precum Indochina sau Sri Lanka sunt din ce in ce mai cunoscute, ca numarul de turisti romani in Iran creste, ca mai apar si pasionati de Africa, dar mai exista multe locuri nu foarte indepartate si care merita vizitate… Am tot scris despre Caucaz, mai mult despre Armenia si Georgia, am mai scris despre Asia Centrala si o sa mai scriu. Pentru ca Asia Centrala este o zona cu o istorie intensa, cu civilizatii care au lasat bijuterii in urma lor si cu un relief superspectaculos. Asa ca m-am bucurat cand am vazut ca specialistii de la Paralela 45 au creat si, acum, promoveaza un circuit care acopera cele cinci tari ale Asiei Centrale.

Turul incepe cu Turkmenistanul, tara cu o dictatura originala. Nici celelalte tari nu dau pe-afara de democratie (exceptand Kyrgyzstanul), dar dictatorii din Turkmenistan chiar s-au dat peste cap sa impuna niste reguli care din afara pot parea comice, insa pentru turkmeni nu sunt deloc. Fostul dictator, Turkmenbashi (este titulatura sa, inseamna „Tatal turkmenilor”), a scris o carte sfanta pe post de neo-Coran, care trebuia invatata pe de rost de toti locuitorii – se dadea din ea inclusiv la examenul de soferi, a construit o moschee dedicata acestei carti, si-a construit o statuie aurita (e drept, toate statuile sale sunt aurite si fiecare localitate cat de cat are una), a schimbat numele lunilor din calendar si a impus un cult al mamei sale (moarta in tragicul cutremur din 1948, care l-a lasat pe micul Niyazov orfan) similar cu cel al Fecioarei Maria… pana si painea a fost redenumita in Gorbansoltan (asa o chema pe mama lui). Dupa moartea sa, urmasul a mai schimbat cateva dintre cele mai ridicole decizii, dar a venit si el cu un cult personal – are si el acum cate o statuie ici si colo, nu la nivelul predecesorului sau, dar a impus cultul cailor – caii din rasa Akha-Teke, numiti si caii metalici, datorita culorii lor cand straluceste soarele, au devenit un element definitoriu al Turkmenistanului (alaturi de covoare, ale caror stiluri traditionale se regasesc pe steagul tarii), asa ca tara s-a umplut de statui cu cai de aur (astia chiar ca sunt cai metalici).

Veti vizita Ashgabat. Este un oras halucinant, un oras unic. Orasul nou (practic, nelocuit, din cauza preturilor) este complet din marmura. Intreaga natiune este mandra ca orasul se afla in Cartea Recordurilor ca fiind orasul cu cele mai multe cladiri de marmura pe kilometru patrat din lume). E drept, din aceasta cauza, au disparut doi munti din Vietnam si unul din Italia (de unde a fost adusa marmura), dar nu exista in lume oras ca Ashgabat. Adauga sosele largi (dar pustii) si, mai ales, faptul ca toate cladirile sunt luminate noaptea ca un soi de Las Vegas suprarealist. Ashgabat este un oras incredibil, halucinant, care nu trebuie ratat.

Din Turkmenistan, veti trece la vecinii uzbeci. Aici, dictatura nu s-a manifestat in prea multe cladiri de marmura (sunt cateva prin Tashkent, dar nimic iesit din comun), in schimb, spre deosebire de turkmeni, care au fost in mare parte nomazi, pana i-a sedentarizat soldatul Ivan cu Kalashnikovul, pe teritoriul de azi al Uzbekistanului se afla cele mai impresionante orase istorice ale Asiei Centrale – Khiva, Bukhara si Samarkand. Iar fostul dictator Islam Karimov (liderul de necontestat din 1986, din perioada sovietica, pana in 2016, cand a murit) s-a ocupat de restaurarea minutioasa a tot ce a prins. Khiva este un oras superb, practic, un oras al Drumului Matasii incremenit in timp, Bukhara are o cetate incredibila a fostilor emiri de Bukhara, iar nebunia de mozaicuri de pe moscheile, medresele si mormintele din Samarkand mi-au ramas pe retina de ani buni. E o nebunie!

Dupa vizitarea capitalei, Tashkent, se trece in Tajikistan, singura tara din regiune care nu vorbeste o limba turcofona, ci persana. De-a lungul istoriei, vorbitorii de persana au reprezentat populatia cultivata si urbana, cei care au construit si au locuit in splendidele orase ale Asiei Centrale (in continuare, tajicii reprezinta majoritatea in Bukhara si mai ales in Samarkand), iar turcofonii (turanicii) erau triburile inapoiate si puse pe harta din pustiu. La un moment dat, aceste cetati considerate inexpugnabile au picat (deh, inca o data s-a adeverit „teoria cetatii asediate si inexpugnabile”) si turcofonii au devenit stapani pe vechile cetati. Populatia vorbitoare de persana a fost impinsa in muntii mai greu accesibili dinspre Pamir si asa Tajikistanul a ramas singura tara vorbitoare de limba persana. Evident, alaturi de Afghanistanul invecinat.

Turul duce mai departe la Almaty, fosta capitala a Kazahstanului, dar care continua sa fie o capitala economica a acestei tari pline de gaz natural. Stiti ce e interesant la Almaty? Faptul ca are un aer european. Mi-aduc aminte, ma plimbam pe strazile ei, aveam senzatia ca sunt in Europa si apoi imi dadeam doua palme (virtuale) si ziceam: „Hey, sunt, de fapt, in mijlocul Asiei Centrale!”.

Ultima tara (din cele 5) in care veti calca este Kyrgyzstanul, o tara plina de munti, de iurte si cu un peisaj de neuitat. Si, da, in ultimele doua zile, turul trece prin niste zone de un pitoresc aparte.

Si daca tot v-am povestit despre Asia Centrala si despre turul celor de la Paralela 45, va recomand sa aruncati o privire aici: ––––-> Circuit Asia Centrala.

Imagini Asia Centrala

Palatul prezidential din Asgabat, Turkmenistan

Unul din caii de aur ai actualului presedinte

Amplele si goalele artere ale capitalei turkmene (poza facuta la ora de varf)

Cand a fost construit a fost cel mai mare bat de steag din lume (intrat in Cartea Recordurilor). Ulterior, recordul a fost batut de Azerbaijan, de Tajikistan si acum e detinut de Arabia Saudita (ceva steag in Jeddah)

Asgabat, acest Las Vegas central-asiatic (in interiorul cladirii din poze se afla cea mai mare roata indoor din lume)

Cladirile de marmura ale Asgabatului

Sa trecem la chestii mai pamantene. Si mai frumoase, zic eu – minaretul neterminat din Khiva, Uzbekistan

Khiva a ramas practic neschimbata de sute de ani…

Unul din palate

Intrarea in fortareata din Bukhara, fosta cetate a emirilor de Bukhara

Una din putinele medrese (facultate islamica) functionala din Uzbekistan

Frumusetea arhitecturii central-asiatice (poza e din Bukhara)

Prin cimitirul din Samarkand

Una din moscheile lui Timur Lenk din Samarkand

Registan, superba piata din Samarkand

Arhitectura sovietica din Almaty

Super-colorata biserica ortodoxa din Almaty

Initial am crezut ca e monumentul Bau Bau, dar este de fapt Memorialul celor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial din Almaty, Kazahstan. Si in fata acestei orori, toate nuntile din oras vin sa faca o poza.

Statuia omului de aur – un conducator scit al carui mormant a fost gasit in Kazahstan in 1969 cu podoabe de aur. Nu s-a stabilit inca exact sexul „omului de aur”, e posibil sa fi fost si o fata, o printesa. Dar a devenit simbol al Kazahstanului.