Expediția de sfârșit de an – de data asta, plec în Columbia și Ecuador

Columbia

Iată, mai sunt doar câteva zile până la Anul Nou și era și timpul să plec pe undeva departe, așa cum o fac în fiecare an din, dacă țin eu bine minte, 2002. Mă rog, atunci departe a fost Atena (cu un circuit de Grecia cu mașina), dar au urmat Thailanda & Cambodgia, India, Spania, Italia, Malta, Filipine și așa mai departe. Unde am făcut revelionul? În diverse locuri, de la Punta Arenas pe malul strâmtorii Magellan la Puerto Princesa, capitala insulei Palawan. Ei bine, unde mă voi duce anul acesta? Tot peste Ocean, de data asta, în colțul nord-vestic al Americii de Sud – în Columbia și Ecuador.

Ca de obicei, voi zbura cu o cursă a companiei Air France – KLM, mai precis, cu o cursă KLM direct din Amsterdam până la Cartagena de Indias, pe malul Mării Caraibelor. Trebuie să subliniez – KLM are numeroase destinații prin zonă – în Columbia, zboară atât la Bogota, cât și la Cartagena, iar în Ecuador zboară atât la Quito, cât și la Guayaquil. Așa că, în consecință, voi zbura dus la Cartagena, iar întors, din Quito.

Voi ajunge în Cartagena, minunatul oraș colonial de pe malul Mării Caraibelor. Trebuie să spun că am mai fost în Cartagena acum câțiva ani, dar este practic unicul loc în care am mai fost din această călătorie, deși am mai ajuns o dată în Columbia. Dar atunci nu am fost decât în Bogota și Cartagena (și pe lângă), iar Columbia este mare și frumoasă și, indiscutabil, ai multe de văzut și făcut în această țară care, ca și România, are o imagine de țară periculoasă pe nedrept. Evident, trebuie să fii atent, se mai fură, dar, indiscutabil, a crescut foarte mult gradul de siguranță în principalele zone turistice – dacă te duci pe granițele cu Panama, Venezuela și Ecuador, continuă să existe probleme cu răpiri și altele, așa că ar trebui evitate, dar nu sunt niște locuri obligatoriu de văzut acolo.

Din Cartagena, voi merge spre o zonă montană, aflată însă la doi pași de mare – se numește Minca și este un sat care a devenit un centru al călătorilor care vin să se relaxeze, să se plimbe pe munți, să descopere parcul național Tayrona (se pare că plajele cele mai frumoase ale Columbiei ar fi aici, cel puțin așa susțin niște bloggeri americani) și să plece într-o expediție prin junglă spre Ciudad Perdida, un oraș construit de băștinași cu vreo 600 de ani înainte de Machu Picchu. Deși este poreclit „Machu Picchu al Columbiei”, cei care au fost spun că situl este departe de spectaculozitatea orașului sacru peruvian, dar că drumul spre acest loc merită cu prisosință.

Din Minca, voi zbura spre Medellin, probabil cel mai cunoscut oraș al Columbiei, datorită lui Narcos și cartelurilor de droguri. Înțeleg că Medellin este cea mai bună carte de vizită a Columbiei – un oraș complet nefrecventabil acum vreo 20 de ani, Medellin a renăscut, devenind un magnet pentru călători datorită climei, siguranței și, evident, poveștilor cu traficanți. Acum, este un soi de Chiang Mai al Americii de Sud – preferat de nomazii digitali datorită costurilor reduse și legăturilor de internet foarte bune.

Din Medellin, voi zbura la munte, la Quito, în Ecuador, una dintre cele mai înalte capitale din lume (se află la 2.850 de metri altitudine). Va fi cea de-a 130-a țară în care voi fi pus piciorul și va fi ultima țară nouă pe care o voi vizita în 2019. După ce voi vizita Quito și împrejurimile, voi merge pentru revelion la Banos, capitala turismului de aventură în Anzi, un soi de Pokhara a Ecuadorului, iar mai departe, voi merge spre sud, spre Cuenca, pentru a vedea cel mai frumos oraș colonial al Ecuadorului. Voi zbura înapoi în Quito, unde voi petrece încă două zile în zonă, și apoi lungul drum spre casă, după cum spuneam, cu un avion B 787-Dreamliner al KLM.

 

Cum ziceam, este un traseu în premieră – nu am fost decât în Cartagena, așa că voi fi în locuri cunoscute în doar două din cele 22 de zile de călătorie. În rest, voi descoperi locuri – de la mare la aproape 3.000 de metri altitudine, de la călduri de 30 de grade la temperatură de 7 grade Celsius (așa se pare că e la Banos). Va trebui să-mi reamintesc cunoștințele de spaniolă – care sunt pe undeva, nu știu unde, dar sper să le găsesc prin creieraș – și sper să revin cu povești frumoase despre locuri minunate… Urmăriți-mă pe Facebook și, evident, voi veni și cu povești, după ce mă întorc.

Dar ca de obicei când sunt plecat, blogul nu rămâne închis. Voi continua să postez informații și povești despre locuri deosebite, așa că va aștept în continuare pe blog!

 

Categorii:
Columbia · Ecuador

Comentarii

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii