Distribuie articolul:

Pentru cei care va scufundati sau chiar faceti snorkeling, nu trebuie sa va mai spun. Ce este sub apa este o cu totul alta lume de o frumusete extraordinara. Pesti multi-colori, paduri colorate de corali (ma rog, pe unde mai sunt inca in viata), o alta lumina solara, in fine, este o alta planeta, un alt univers, o alta dimensiune. Cum eu nu stiu sa inot, nu prea am facut nici snorkeling, doar un pic de scuba. Dar cand am ocazia mai simpla sa merg pe fundul marii, o fac. Am fost de doua ori in Mexic si Bali sub ape, am urcat la bordul unui submarin in Cipru si m-am bucurat de aceasta lume maiastra. Odata ajuns la Punta Cana, uitandu-ma printre lucrurile de facut in zona, mi-a sarit in ochi Seaquarium, o atractie turistica unde poti sa cobori pe fundul oceanului cu o casca pe cap prin care primesti aer de sus, de pe un ponton – o reclama la o atractie similara spunea ca poti vedea fundul oceanului fara sa te uzi la cap ;). Puteam sa ratez ? NU !

Asa ca in ultima zi, fix cu cateva ore inainte de a decola spre Romania (orarul charterelor a fost perfect, am ajuns pe la 5 dimineata in prima zi si am decolat pe la orele 22:00 in ultima zi, deci am avut 8 zile full in Republica Dominicana), dupa un mic dejun lenes, am fost luat din fata receptiei de cei de la Seaquarium care ofera si transferul de la hotel si inapoi in pret. Seaquarium este detinut de aceeasi companie ca si Dolphin Island asa ca folosesc impreuna infrastructura – o parte importanta este acea plaja minunata, cu un mic beach bar si multe hamace in care sa te intinzi pentru cateva minute de balanganeala relaxanta sau cel putin pentru o poza.

Spre deosebire de excursia la Dolphin Island, acum nu am stat decat cateva minute pana sa primim bratara de rigoare si hop si pe vas – un vas mai mare, amplu, cu bar, cu etaj cu sezlonguri, cu tot ce trebuie. Destul de plinut, o groaza de rusi si rusoaice si echipajul purtand masca de protectie aproape cu sfintenie.

Cum am mai povestit si despre alte ture pe apa, in Dominicana, circuitele includ aproape intotdeauna si partea de muzica, dans, distractie. Asa ca la cateva minute dupa ce am plecat din port, s-a deschis barul (totul inclus de la bauturi racoritoare la rom), iar fetele care erau si animatoare, si ospatarite, si barmanite s-au pus pe dansat… atragand din ce in ce mai multi turisti. Marea de o culoare naucitoare, fetele danseaza, barbatii beau – party in toata regula J. Si ritmuri central americane, si Despacito, si rusesti, dar si … POHUI al lui Carla’s Dreams & INNA. O fi stiut DJ-ul ca era un roman la bord ? Sau poate pentru ca INNA este un mega-star al Mexicului.

Dupa vreo jumatate de ora timp in care am trecut in revista tarmurile cu milioane de palmieri si am plutit pe o apa de basm, am ajuns in dreptul unui ponton in mijlocul marii unde urma sa coboram sub apa. Totul in ordine – in functie de culoarea bratarii. Si cum nu a fost destul timp ca sa se imbete cineva, nu au fost “pierderi” la scufundare.

Urma sa respir in apa prin casca destul de masiva prin care se pompa apa de sus. Si pentru ca era destul de grea, o primesti pe cap practic cand cobori in apa. Cobori pe o scara si in momentul in care apa iti ajunge pana la gat, poc cu casca pe cap. Sincer, au fost momente in care aveam senzatia ca va creste apa cam mult – imi ajunsese pana la barbie, dar pana la urma a fost OK.

Jos, in apa, e un pic cam greu sa te tii pe picioare initial. Daca inoti, poate e ok, dar mergand pe fundul marii, curentii sunt destul de puternici. Cumva o reflectare a valurilor destul de zdravene de afara. Dar, evident, totul este gandit si pregatit – exista niste bari de care sa te tii si scafandrii care sa te mai ia de mana atunci cand simti ca te ia valul sau iti pierzi orientarea. Eram totusi la 3 – 4 metri sub nivelul marii si se vedea binisor. Am luat-o catinel spre niste statui marine – cu Poseidon sau o zeitate similara, iar mai apoi am fost “pusi” la facut poze – evident, scafandrii sunt si fotografi. In genunchi, in picioare, langa statuie … locurile sunt standard, iar pozitiile indelung studiate :).

Desigur, erau si pesti, colonii de pesti multicolori care se plimbau de colo colo. Da, e o placere sa-I vezi la ei acasa, parca zbenguindu-se fara rost, dar in realitate in cautare de mancare. Si, evident, scafandrii au sticlute cu tot soiul de dumicati de paine pentru a-I atrage. Din pacate, sistemul nu e foarte bine pus la punct. In Bali, de exemplu, fiecare turist primea o sticluta cu bucati de paine si el dadea drumul la hrana. In consecinta erai pur si simplu asaltat de pesti si pozele aratau excelent, asaltat de pesti. Aici, pestii ii asaltau pe scafandrii si apoi datorita puterii curentului, dispareau imediat in urmarirea bucatelelor de paine. Da, scafandrii au mai prins ceva pesti in poze, dar departe de spectaculozitatea imaginilor pe care le am de la Sanur.

Dupa plimbarea de pe fundul marii (nu stiu cat a fost – un sfert de ora ? jumatate de ora ?), am urcat din nou pe scara si cand am scos un pic capul (sau mai precis casca) din apa, ups, cineva a si saltat-o. E frumos jos, sub apa, dar a fost o placere sa inhalez aer de la suprafata :).

A urmat o noua portie de dans condimentata cu cocktailuri, o noua parada de mare verde si milioane de palmieri pe tarm pana cand am ajuns fix la acelasi ponton pe care l-am vizitat cand cu delfinii – eram pe Dolphin Island. Cand ne-au vazut, delfinii au inceput sa sara care incotro in aer si cu greu am fost trasi la bazinul cu pisici de mare si rechini-nurse, in fata acestui spectacol. Cine s-a bagat in apa a plutit pe langa ei, apoi am trecut la poza de rigoare cu un imens leu de mare care se face ca te pupa. Haios… Am evadat insa rapid la bazinele cu delfini unde acestia se dadeau deja a o suta oara peste cap si faceau sarituri de cum ne-au vazut. Nu stiu, parea o bucurie autentica.

In acel moment, am vazut pe unele dintre dansatoarele noaste si pe fotograf (evident, vasul a avut si un fotograf gata sa prinda instatanee) luand-o la goana cu o salupa de mare viteza si noi am inceput-o sa o luam agale spre baza celor de la Seaquarium. Fugeau sa descarce pozele pentru onor clientele.

Dar asta nu a fost totul – ne-am oprit ca si in Saona intr-o “piscina naturala” cum ii zic marketerii locali. E vorba practic de o zona plata, ferita de valuri prea puternice unde apa ajunge undeva pe la 1,50 metri. Si unde, stii sa inoti sau nu, poti sa cobori fara grija in apa de smarald si sa te balacesti. Dar, nu poti sa te balacesti asa pe sec, asa ca cei de pe vas au coborat cu un bar mobil de unde sa servesti diverse bauturi mai mult sau mai putin alcoolice. Nu au fost singurii – au aparut si vanzatorii de ananas tragand dupa ei o piroga, facand pe loc o pina colada, de asemenea, vanzatorii de nuci de cucos, si am ramas uimit – unul cu o maimuta pe un umar si un papagal multi-color pe alt umar pentru doritorii de poze neoobsinuite in apa. Nemarginita este imaginatia astora !

Si, iata, in sfarsit am ajuns la mal. A urmat evident, ritualul cumpararii pozelor (si cine nu isi dorea poze facute sub apa ?), totul in viteza. Trebuia sa ajung si la hotel pentru check-out. Era sfarsitul unei saptamanii nemaipomenite in Republica Dominicana. Din care am plecat cu gandul de a reveni la iarna – pentru o intalnire cu balenele din golful Samana, pentru plajele din nord si de ce nu, pentru Haiti :).

Pretul pentru experienta Seaquarium este de 105 dolari (86 euro). Mai multe informatii gasiti aici ––> Seaquarium

Am fost in Republica Dominicana la invitatia Karpaten care este prima agentie de turism romaneasca ce a lansat zboruri charter directe intre Bucuresti si Republica Dominicana. Zborurile au fost si sunt pline, mai sunt cateva pana in iunie, dar vor fi reluate in toamna, dupa sezonul de uragane din Marea Caraibelor.