Marocul este de departe tara cea mai autentica din Nordul Africii care si-a pastrat traditiile si modul de viata mult mai bine decat vecinii sai, Algeria sau Tunisia… Dar probabil locul cel mai faimos unde obiceiurile vechi de sute de ani se intrepatrund cu necesitatile industriei turismului modern este Jema El-Fnaa… vreti sa asistati la un teatru imens in aer liber care se desfasoara dupa aceleasi coordinate de o mie de ani ? Duceti-va la Marrakech, in centrul orasului vechi, in piata…
Ce este specific Jemei El-Fnaa este ca se schimba permanent, se metamorfozeaza in functie de orele zilei – dimineata desi parca pustie este locul unde poti sa bagi in plamani mirosul proaspat de fructe sau in stomac, gustul de portocala proaspat stoarsa… Cum ne apropiem de dupa-amiaza, piata se transforma intr-un adevarat Carnaval… Asa arata Disneyland-ul secolelor trecute, asa arata si astazi – apar imblanzitori de serpi, oameni cu maimuta, povestitori, dansatori, muzicanti, vanzatori de apa, pescari de Coca Cola, etc, etc… Pentru ca dupa caderea intunericului, showmenii sa lase locul standurilor cu mancare – Jema el-Fnaa se transforma intr-un imens restaurant cu friptane sfaraind, fie ca e vorba de kebab sau de capete de capra… Sper ca nu va repugna capetele de capra… pe vremuri, sultanii expuneau aici capetele celor vinovati dupa decapitare.
Ce inseamna Jema el-Fnaa ?… are mai multe intelesuri – poate fi “Adunarea celor morti” (cam morbid nume pentru un loc unde rasul e la el acasa, dar are legatura cu obiceiul de a tine executii in aceasta piata) sau “locul moscheii disparute” – referinta la o moschee distrusa acum cateva sute de ani. Moschei si cladiri au aparut si disparut de-a lungul secolelor, un singur lucru a ramas constant – asa-numitul “halqa” (teatru de strada), spectacol tinut din jurul anului 1070 pana in ziua de azi. Daca in secolele trecute, astrologii, magicienii si imblanzitorii de serpi aveau o audienta asigurata de populatia orasului care gasea aici singurul loc de distractie din urbe, aparitia televizorului, a videoului, a cluburilor si a celorlalte modalitati de distractie au afectat piata… De aceea, prin anii 90, UNESCO impreuna cu guvernul marocan au intervenit – UNESCO a declarat piata ca “Masterpiece of World Heritage” pentru a incuraja saltimbancii si restul sa nu-si gaseasca alte lucruri de facut. Nu stiu cu certitudine, dar am auzit ca cei din piata sunt platiti de guvern pentru ca altfel nu s-ar ajunge cu banii. Si astfel, povestitorii sa continue sa povesteasca si in secolul XXI.
Am fost dimineata prin piata… Era liniste si pustiu. Lume grabita care bantuia in sus si in jos. Din spatele pietii, incepe bazarul care se deschide de la primele ore ale diminetii… si cum nu poti intra cu masina prin bazar, marea majoritatea a bunurilor se descarca in piata si apoi sunt transportate cu spatele, cu caruta sau cu bicicleta… Este momentul cel mai linistit, singurele personaje mai colorate fiind vanzatorii de apa… Imbracati in rosu cu diverse zdranganele aurii, purtand pe cap niste palarii imense ca niste sombrero-uri, acestia transporta apa in niste plosti din piele, dar au si diverse cani si canite in care o servesc clientilor. Pe vremuri, erau indispensabili, acum zona e plina cu magazine care vand Cole si apa. Desi crezi ca ei se afla in piata doar sa se pozeze cu turistii, ei bine, chiar continua sa vanda apa la localnici probabil pentru un dirham sau doi… Poza insa e vreo 10 dirhami dupa ce negociezi bine.
La pranz, nu se intampla mai nimic… presupun ca vara cand e foarte cald (eu am fost de 2 ori – in mai si octombrie cand era cald, dar nu excesiv), toata lumea se retrage la umbra… Activitatea se inteteste brusc dupa ora 14:00, 15:00… Atunci incepe spectacolul…. Apar oamenii cu maimute legate cu un lant de fier de gat, apar dansatorii imbracati in haine multi-colore. Poate cei mai distractivi mi se par pescarii de Coca Cola… e o distractie pentru marocani – intr-o parte a pietii sunt puse pe caldaram sticle cu bauturi racoritoare – Cola, Sprite, Mirinda… Doritorii primesc o undita cu ajutorul carora pot pescui sticlele de Coca Cola… dar evident ca nu e asa usor.
Pentru a observa piata, ai doua alternative – ori te plimbi prin piata, dar la un moment dat propunerile de pozat te pot obosi sau te urci pe una din terasele care domina Jema el-Fnaa, de unde ai o panorama completa… Evident, trebuie sa platesti un soi de taxa de intrare si sa consumi ceva, dar poti sa stai si ore in sir…. Lucru care de altfel am si facut.
Apar si desenatoarele de henna, una din ele avand un val peste fata (relativ ciudat intr-o tara ca Marocul unde acoperirea fetei nu prea se practica… iar berberele nici capul nu si-l prea acopera), apar si imblanzitorii de serpi… cantand din alaute sau pozand occidentalii care isi pun reptile cam abulice in jurul gatului.
Dupa caderea serii, dispar maimutele si serpii, chiar si vanzatorii de apa, in schimb apar povestitorii… Timp de secole, acestia au jucat rolul de televizor si radio, venind cu povesti desprinse din cele 1001 nopti ale Seherezadei, multe cu pilde de buna purtare. Chiar si astazi, cei mai talentati au un public destul de numeros. Povestind in berbera sau araba, chiar fara sa aibe cine stie ce valente actoricesti, acestia se fac urmariti de o multime prinsa in vraja povestii dupa cum reactioneaza… Doi pasi mai incolo, alti doritori invata ceva mai stiintific – un tip cu niste ceasloave mari de anatomie in limba franceza explica partile componente ale corpului uman catre o audienta chiar interesata… Am citit pe undeva ca mai sunt si dentisti prin piata cu borcane pline de masele scoase pe post de CV, dar, sincer eu nu i-am vazut.
Dupa caderea noptii, piata devine un restaurant… cel putin 100 de standuri sunt aliniate in piata, iar carnurile incep sa sfaraie… este locul cel mai ieftin, dar si cel mai popular sa bagi o cina… Poti baga si un tagine si un couscous… Dar nu sta prea mult… cam pe la 10 – 11 noaptea, totul se stinge, iar actorii Jema el Fnaa se retrag pe la casele lor…
Cum ajungi in Marrakech
Nu exista nici o cursa directa Romania – Maroc, asa ca trebuie sa “tesi” un traseu. Cu liniile traditionale, cel mai probabil trebuie sa faci o combinative Air France – Royal Air Maroc, dar din pacate cu 2 schimbari (Paris si Casablanca). Cu low-cost-urile, ai o tona de combinatii… Uite-te la ofertele Ryanair sau Easyjet din Italia (uneori un bilet dus poate costa 5 euro, dar plus taxe, plus bagaje, plus nu mai stiu ce)… Uitati-va la cursele care pleaca din Roma, Bergamo, Pisa, Bologna sau Milano… Uneori si low-cost-ul marocan Jet4You poate avea preturi bune.
Cazare Marrakech
In ultimii ani, zeci de locuinte traditionale din orasul vechi au fost convertite in hoteluri traditionale numite riad-uri, unele de super-lux. Eu am stat in orasul nou la Le Meridien (eram la o conferinta), dar daca as fi stat pe banii mei, probabil ma uitam la https://www.lecentralpalace.com/
Vremea in Marrakech, Maroc
Evita iarna cand ploua si e frig si vara cand e excesiv de cald. Perioadele aprilie – inceput de iunie si octombrie – noiembrie sunt cele mai bune. Pentru o idee mai buna cand sa te duci in Marrakech, uite-te aici.
Viza Maroc
Cetatenii romani nu au nevoie de viza sa intre in Maroc, este necesar sa ai insa un pasaport, nu carte de identitate.
Harta Marrakech
Imagini Marrakech – Jema el-Fnaa
Pe strada pietonala in drum spre piata
Primii pasi in piata
Minaretul care domina piata
Vanzatorii de apa
Koutoubia… celebrul minaret la doi pasi de piata
Prin bazar… vreti papuci ?
Sau mai bine ceva mai dulce ?
„spalate” bine cu suc de portocale la botu calului
Incepe show-ul… mai intai cantareti si dansatori
Apoi omul cu maimuta
care nu duce lipsa de clienti
Hai sa ne ducem la etaj pentru o privire panoramica
Pe cand jos, alautele distreaza cobrele
Fata, crezi ca apare vreo europeanca sa-i facem o henna ?
iar Allah e mare si clienti garla
Pe mine m-au distrat la greu – pescarii de Coca Cola
Lumea iese pe strasse la o promenada
sau isi plimba covorul
Iar la apus de soare…
ni se face foame
asa ca se instaleaza standurile cu potol
in timp ce lumea continua sa se distreze
Soarele a apus in spatele Koutoubiei
asa ca dupa niste snacks-uri
urmeaza mancarea mai sanatoasa
intr-o companie 100% romana !
Ehe..Marocul si-a gasit pe veci un loc in inima mea!
de copil imi doresc sa ajung in maroc. am citit cu bucurie articolul. poate intr-o zi am sa vad spectacolul cu ochii mei.
Iulia, iti doresc sa ajungi… mai ales ca nici nu e asa scump…:)
Imperatorule, parca ai scris cu dedicatie, saptamana viitoare o sa ajung si eu pe plaiul marocan si am vreo 6 zile pt mkkesh. am vazut ca ne-ai dat unda verde in privinta razmeritelor. O sa stam la noor charana.
In ultima poza l-am recunoscut pe tudormeai, foarte tare, calatori din toate tarile uniti-va!!!
@ Sorin – drum bun, don’t worry, nu vor fi probleme… Si intr-adevar, Tudor e… atunci a fost prima oara cand ne-am cunoscut, dar ne dadusem intalnire la ora X in Djema el-Fnaa 🙂 Ei erau de vreo 2 zile in Marrakech, noi tocmai picasem din Casablanca cu trenul
Si eu am fost anul trecut in toamna in marrakech si agadir. ft frumos!
Ce dor mi s-a facut!
Ciudat, noi am vazut femei cu fata acoperita, nu multe dar erau… Si nu ma refer la piata ci in general, pe strazi.
Nu prea am vazut prin Marrakech, iar mai la sud, nici atat 🙂 parca mai la nord, prin Fez, locuri de genul asta… Pai de ce nu va duceti ? 133 euro biletul de avion, am scris acum cateva zile :))) Si acolo, un cort in desert !
Vaaaai, da?
Check this out:
http://www.imperatortravel.ro/2011/02/cu-avionul-in-maroc-cu-133-euro.html
Acum, nu mai stiu daca or mai fi preturile astea, stii cum sunt cu biletele de avion… Dar poti baga 267 euro si te duci la Delhi in iunie… inca mai sunt bilete 🙂
[…] Cezar (Imperator) mi-a făcut dor de Jema el-Fnaa şi mi-am dorit să ajung din nou pe acolo. Citiţi articolul pentru că e […]
Pe 23 voi fi in Marrakech pt 3 zile,sper sa gasesc un localnic sa ma duca pt o zi un jurul orasului