Pe Tudor l-am cunoscut intr-un loc care in mod cert te inspira la aventura si calatorii – in piata Jema el-Fnaa din Marrakech… Si cu ocazia aceea am aflat planul unei mari escapade de mai bine de 2 luni in Asia. Isi cumparasera doar biletul intors la o promotie a Air Asia si urma sa-si aranjeze drumul incolo… Iar decizia a fost sa mearga cu Transiberianul. Vara trecuta a plecat in aventura – aventura nu era neaparat ca pleca spre Asia cu trenul, ci mai ales ca pleca cu 2 tipe cu el, care purtau chiar si acelasi nume – Miruna (oare cum le-o fi deosebit ?)… Incepand de astazi, va prezint povestea calatoriei sale prin Rusia, Mongolia, China, Vietnam si apoi in Asia de Sud Est…
Pentru mine experienta ruseasca se imparte in 3 capitole: Moscova, Rusia feroviara si Baikal Adventure.
Cu 1:35 ore intarziere isi ia talpasita trenul din Gara de Nord; cand trebuia sa fiu prin zona Moldovei eu inca dadeam sms-uri ‘tocmai am trecut de Ploiesti’. Dar nu-i bai, trenul pana la Moscova e foarte confortabil, cuseta de 4 paturi si un insotitor de cuseta care nu stie o boaba romana, Anatoly. Balaurind prin vagon, mai sunt asiatici, rusi si ucrainieni, deci deja simteam ca nu mai sunt in Romania.
Cred ca o calatorie overland te face sa simti gustul locurilor mult mai puternic decat cu avionul. Avionul te lasa la destinatie, dar totusi intre A si B zbori peste atatea locuri care au povestea lor. Ok, n-o sa poti sa stai sa asculti toate povestile, dar macar sa le treci in revista ochiometric.
Stiam ca portiunea Bucuresti-Moscova n-o sa fie extraordinara din punct de vedere landscape, in schimb de la cele 4 zile/nopti pe trans-siberian ma asteptam la peisaje demne de Lord Of The Rings – brazi cat Burj Khalifa, stepe intinse cat vezi cu ochii, linia ferata serpuind prin cine-stie ce minune de tundra. Ajungem si acolo…
Moscova, Rusia
Ies din gara, aproape se intuneca. Rucsacul in spate, harta la insotitoarele de drum (Miruna & Miruna), o caldura de Iulie care l-ar fi pus si pe Bear Grylls pe ganduri inainte sa caute hostelul.
Primul contact: metroul moscovit. Da, ala artistic, cu statii parca rupte din cele mai fancy muzee europene, cu fresce in toata regula, candelabre unul si unul, arhitectura deosebita.
Sa spun din capul locului ca Rusia in general nu e o tara usor de vizitat, pentru ca iti trebuie un minim de cunostinte privind caracterele chirilice. TOTUL e scris in rusa (numai in rusa), iar cu localnicii, atat moscoviti cat si in restul tarii treaba e asa: cand stiu sa-ti explice, nu stiu o boaba engleza. Cand habar n-au ce te intereseaza pe tine, parca il ai pe Shakespeare in fata. Cu ocazia asta am invatat de minune sa mimez puiul (dand din aripi, desigur), locomotive (Russian for ‘unde-i gara, bre?’) si sa arat cu maiestrie spre diverse produse din vitrinele alimentarelor, urmat de cantitatea exprimata minutios prin numarul de degete ridicate.
Toata calatoria a fost ‘on a shoestring’, deci cazarile se invarteau intre 5-10EUR pe noapte in dormitoare atent revizuite de Lonely Planet. Din pacate Lonely Planet nu a fost la hostelul ales in Moscova pe timp de vara. Daca afara abia respirai, in hostel inveti cum se simte un pui la rotisor. Dar tot raul spre bine, eu sunt sigur ca am dat jos 2kg peste noapte. Nu scria nicaieri ca sauna e inclusa in pretul dormitorului, deci excelent.
A doua zi am luat Moscova la pas: Piata Rosie, Kremlinul, parcuri, bulevarde. De acasa auzi povesti ‘wow cum arata rusoaicele’, dar nici o poveste nu te poate pregati suficient pentru o ora de stat in fund in Piata Rosie si admirat privelistile. Inalte, blonde, brunete, roscate, pe tocuri sau sport, aranjate, dichisite – am abuzat de aparatul foto. Vroiam sa fac un album intreg numai cu ‘the average Russian woman’; si l-as fi facut, daca nu murea cardul de memorie care a trebuit formatat. Pana si el a luat-o razna.
Am folosit foarte putin transportul in comun. M-am rezumat la metrou intre hostel si gara, pentru ca principalele obiective sunt relativ apropiate, se poate merge pe jos fara probleme, cu atat mai mult cu cat nu ne grabea nimeni, in fond Moscova era un pit-stop in drumul spre Irkutsk. Am intrat in Catedrala Sf. Vasile, care e mult mai mica inauntru decat te-ai astepta, dupa care putine cumparaturi pentru cele 4 zile si nopti pe trans-siberian.
Rusia Feroviara
Moscova are 7 gari si se pare ca doua din ele sunt oarecum cuplate, iar trenul nostru Moscova-Irkutsk pleaca dintr-una din aceste gari siameze. Din nou bezna, 23:30 cu rucsacul in spate la gara. Biletul e tiparit in ruseste, informatiile garii de asemenea. Ia si gaseste linia! Una din Mirune a inceput sa fluture biletul in fata unui grup de militieni. Unul s-a uitat atent pe bilet si a mormait ceva catre ceilalti. Ne-a facut semn sa-l urmam si ne-a dus pana la linia de trans-siberian. Din punct de vedere forfota, misculatie si agitatie, Gara de Nord e pui comparativ cu ce se intampla aici cand pleaca acest tren din Moscova.
Mai aveam 35min pana pleaca trenul, asa ca inainte de ‘check-in’ ne-am pus pe facut razie in magazinele garii. Avand in vedere ca Buc-Moscova am ramas fara apa relativ repede, trebuie sa luam cata apa putem duce. Sau cola, dupa caz. Am cumparat, asadar, ultimele bidoane de apa din toate magazinele. In total aveam vreo 30 de litri de apa si 4 litri de pepsi, 3 persoane. Trenul in sine – o priveliste demna de Harry Potter. Eu ma uitam dupa fire electrice, dar ce sa vezi, iesea fum de zor. Cateva momente aveam senzatia ca sunt intr-un film retro – nici nu s-au inventat inca liniile electrificate, wow!
Aceste trenuri au un insotitor in permanenta in fiecare vagon; noi am avut un ‘provodnik’, schimbat de o ‘provodnitsa’ blonda cu picioare interminabile, in permanenta pe tocuri in cea mai sexy uniforma feroviara posibila. Era greu de crezut cand isi punea un halat albastru si incepea sa stearga cu mopul pe culoar. Fie avea o pasiune inexplicabila pentru trenuri, fie candva in viata a luat o curba gresita. Dar inainte cu poveste, caci de-aici mult mai este.
Sunt multe de spus despre calatoria cu trans-siberianul la clasa a 3-a, mai ales cand aparent esti printre singurii trei straini din tren. Multi oameni normali care merg 8 zile pana la Vladivostok, mult limbaj non-verbal, mult timp de gandire, coada la baie, un fumoar intre vagoane de 2mp, supa instant en-gross. Dar peste toate acestea domnea stanga-dreapta peisajul dezamagitor. Brazii si stepele din Lord Of The Rings n-au aparut nicicum. Cate o sera pe alocuri, boscheti si copacei. Aer curat ce-i drept, doar e Siberia.
Baikal Adventure
Trans-siberianul m-a lasat in Irkutsk, orasul de la jumatatea traseului pana la Vladivostok. Am explorat orasul, tipic rusesc, cu monumente si muzee inchinate erei sovietice. Plutea un aer de mandrie ruseasca intr-un oras curat si maricel, 600 mii locuitori.
Aici am stat tot la hostel, unde prima noapte am facut cunostinta cu o gramada de oameni – australieni, belgieni, olandezi, si am discutat cate in luna si-n stele. Cea mai mare mirare le era faptul ca ‘we’re from Romania, you don’t get to see a lot of Romanians around here’. Intamplator in zilele acelea se lucra la conductele de apa prin tot orasul Irkutsk, asa ca m-am spalat cu o apa care parca fusese tinuta in congelator pana aproape de freezing point.
Am sarit intr-un minibus manati de Miruna, care ne-a dus din Irkutsk la Baikal, am tras o scurta sesiune foto cu ‘al mai mare lac si inapoi la hostel.
A doua zi, aveam programat un tur – si ce tur. Ne-au dus (de la hostel) cu masina 100km in amontele raului Irkut, am umflat barca, am bagat tot ce aveam la noi in saci impermeabili, am luat fiecare de-o vasla si am facut rafting 150km timp de 3 zile, cu 2 nopti la cort pe unde apucam sa tragem la mal. Nici urma de semnal la telefon in zilele astea si nici tipenie de om, just as advertised. La destinatie ne astepta aceeasi masina, care ne-a lasat la hostel, merita toti banii si cu siguranta as repeta experienta. Eram 3 persoane plus ghidul, Dima, un baiat rus care stia engleza destul de bine si eram pe aceeasi lungime de unda. Oricat te-ai duce la munte in tara sau la pescuit sau unde te mai taie capul, o astfel de excursie nu are termen de comparatie cand vine vorba de ‘comuniune cu natura’, in primul rand cred pentru ca nu vezi urma de fiinta umana. Apoi ai ceva mancare in rucsac, cauti lemne sa faci un foc, pui cortul si mijlocul de deplasare e o barca. Now this is overland!
Urmeaza trecerea spre Mongolia cu surle si trambite, autobuze pierdute si viza rusa pe expirate…
La drum !
Trenul Bucuresti – Moscova… lux, dom’le !
Asa de lux ca te loveste somnul non-stop
Moscova – catedrala Sf. Vasile Blajenai
Prin metroul moscovit
Pussycat dolls
Biletul de Irkutsk
si celebrul Transiberian Moscova – Vladivostok
Provodnitsa… baieti, no comment !
Transiberianul, clasa a 3-a !
Bine ati venit la Irkutsk !
Unde fauna locala atrage toate privirile
Ups, lacul Baikal e rece rau chiar si in mijlocul verii !
Si aventura vietii din Siberia !
Impreuna cu ghidul Dima
Hotel Le Meridien Grand Plaza Exclusive Lodge 5*
Dar pentru un apus ca asta, merita sa dormi si in copac !
N-are valoare articolul daca nu ne dai si preturile pentru tren bus, cazare si cum ai obtinut vizele. Numai asa postul e folositor si altora. In rest e doar un simplu reportaj !?
Reportaj sau nu, nu poti sa nu zambesti cand citesti! Eu as fi curioasa daca Miruna (mirunele) is ceva agentie turistica? Sau cum organizau ele pt tine excursia?
bravo…foarte tare….
de vre o 3 ani tot vb sa facem si noi traseul cu transiberianul….de abia astept urmatoarea parte…
@ Tudor, poate ca stii, poate ca nu stii, dar am sa o spun oricum…pt cei carora cardul va face figuri, sunt programe speciale de recuperare a datelor chiar si dupa ce ai sters/formatat cardul (ex. de la SanDisk sau „Get data back”).
In rest, excelent articolul, felicitari pt curajul si ambitia de a cara in spate 40 de litri de apa si x litri de Cola. O experienta asemanatoare am avut si eu in momentul in care am plecat din Barcelona cu ferry-ul inspre Ibiza: am mers in hypermarket si am umplut, 3 persoane, o valiza de 10 kg cu alcool plus un butoi de 5 litri de Heineken (ca ne gandeam ca acolo va fii destul de scump alcoolul).
Miruna nu e o agentie de turism ;)) Si informatii despre preturi, vize si cum am obtinut bilete de tren/avion le gasiti la mine pe blog.
Ma tot intrebam pe unde ai disparut… pe facebook nu esti, pe blog nu mai comentai
Eh, nu toti stau online. Ma pregatesc de Sri Lanka in schimb.
Cand pleci ?
Joi spre istanbul, vineri spre colombo.
Wow.. drum bun… care va fi traseul ?
@ luticus – preturi, detalii organizatorice si restul la finalul serialului pentru ca nu e numai Rusia 🙂
@ Liliana – mirunele sunt 2 tipe… Tudor a fost cu inca 2 tipe, ambele numite Miruna (lucky or unlucky him)… depinde de la caz la caz
@all – multumesc de aprecieri / info / tips
O sa precizez la final toate cele legate de vize/hosteluri/bani.
Oricum sunt 2 chestii importante de precizat:
1. Proiectiile financiare au fost mult peste cat am cheltuit in total de fapt.
si
2. Miruna nu e o agentie de turism 🙂 A fost motorasul principal si vioara intai a acestei intregi chestii, de la primul bilet de avion la bilete de tren, info ref. la vize, buget, etc. In viata de zi cu zi ea fiind un fel de project manager, a pus cap la cap cele mai importante aspecte, desigur eu avand drept de veto pe care l-am folosit in anumite cazuri.
Stay tuned!