Oameni si zei la picioarele Himalayei. Episod 7: Am fost cerut in casatorie in Nepal !

Imagini Nepal: breakfast la stupa.jpg

Regimul din noaptea precedenta – ceai fierbinte, baie fierbinte, sauna, camera duduind de caldura si, mai ales, aspirina nepaleza si-au facut efectul – dimineata, ma simteam ca nou. Am sarit din pat destul de voios, nu mai aveam nici febra… Intr-un cuvant, ma simteam minunat… Din pacate, era insa ultima mea zi de Nepal… Si trebuie sa ma bucur de fiecare minut!

Trag draperia, cand colo, surpriza! Geamul era complet aburit, nu puteam vedea aproape nimic afara! Intr-adevar, caldura de dinauntru nu s-a imprietenit prea bine de gerul de afara… Reusesc, la un moment dat, sa sterg geamul si vad cu greu, ca prin ceata, gradina, piscina, stupa…. Deodata apare o tipa imbracata la moda, dar aberant de dezbracata pentru cele maximum 5 grade de afara. Se indreapta destul de hotarata spre piscine! Ma opresc si o urmaresc… femeia asta nu e in toate mintile… Se opreste brusc si se asaza pe unul din sezlongurile de langa piscina… Sa nu-mi spui ca ramane in costum de baie si se arunca in piscina? Ei bine, nu! Ca din pamant, apar doi fotografi imbracati ca veniti de la Polul Nord (sau, mai bine zis, de pe Everest) care se pun pe pozat… Aha, e o sesiune foto, iar nepaleza golasa este vreo fotomodela…

In fine, nu mai stau prea mult, ca m-a lovit foamea de dimineata. Din pacate, doar camera de hotel a fost gratis, nu si micul dejun, asa ca decid sa mananc in alta parte. Si, cum roof-top restaurantele de la stupa sunt la doi pasi, o iau la picior spre acel loc… Pe drum, ma intersectez cu numerosi calugari tibetani care se indreptau sporovaind spre hotelul Hyatt! Ascetismul calugaresc nu prea se potriveste cu hotelurile de 5 stele, dar, in fine, uneori, si acestia doresc sa guste din luxul occidental… Mai ales cand e vorba de o conferinta.

Micul dejun la stupa din Boudhanath, Nepal

La stupa, desi relativ devreme, destul de multi credinciosi se invart in jurul cladirii. Fix in dreptul restaurantului, sunt insa doua tibetane asezate pe un covoras, prosternandu-se chiar sub ochii lui Buddha. Sunt absolut incredibile, au o conditie fizica remarcabila. Am stat cam 45-60 de minute la micul dejun, iar fetele astea doua s-au prosternat in sincron fara sa se opreasca… Incredibil. La un moment dat, langa ele a aparut si o occidentala blonda, venita aici pentru iluminare spirituala. S-a apucat sa se prosterneze si ea, dar lipsa de antrenament de la cea mai frageda varsta se simte… In primul rand, se misca ca in reluare – o prosternare la doua facute de tibetane si apoi a renuntat cam dupa 5 minute. S-a asezat in genunchi si a inceput sa cugete… Apoi, dupa nici 10 minute, a pus mana pe o carte si a inceput sa citeasca… mai e mult pana la iluminare!

Odata terminat micul dejun, cobor si apoi ma urc pe stupa… Nu, nu e niciun sacrilegiu, extrem de multa lume circula (tot in directia acelor de ceasornic) pe stupa sau la picioarele ei… Si, tot invartindu-ma, dau peste o gasca de patru fete…  dupa semnul de pe frunte si directia gresita in jurul stupei, s-au tradat ca fiind hinduse. Cea mai indrazneata (sau, poate, singura vorbitoare de engleza) intra in vorba… Lucruri obisnuite, de unde sunt, de cand sunt in Nepal etc. etc. Apoi apare surpriza ca un trasnet – sunt cerut pe loc in casatorie!!! Povestile cu europencele cerute in masa in casatorie prin Egipt, Tunisia sau Maroc e deja un lucru banal… Ei bine, este prima si ultima oara cand am fost cerut in casatorie de o fata din Bhaktapur, dornica sa evadeze spre prospera Europa… Driblez cu eleganta si ma duc mai departe.

Mai departe, ma plimb din nou prin cartierul plin de cladiri frumoase si manastiri colorate. Data trecuta, am prins rugaciuni si nu am putut bantui in voie printre calugari care se rugau, dar, oricum, e liniste si pace (calugarii s-au mutat la Hyatt in locul meu J) asa ca pot sa stau dupa pofta inimii… Dar si acel moment este destul de scurt.

La revedere, Nepal… ma voi intoarce !

Ma intorc la hotel cand realizez ca am cumparat vederi si timbre si nu le-am trimis… Probabil, in aeroport nu au nicio cutie postala (ce, Otopeniul are ?) si parca n-as vrea sa le trimit din India… vederi cu Everestul! Asa ca il rog pe nenea de la conciergerie sa mi le trimita el… E doar un hotel de 5 stele. Tipul se apleaca pana la pamant, zambeste cu toata fata si ia vederile cu ambele maini in semn de pretuire… Era ultima data cand le mai vedeam, ca se pare ca n-au ajuns la nimeni!

Ma arunc in taxi si plecam spre aeroport. Facem un ultim tur pe langa stupa, prin suburbiile Kathmanduului si, in fine, ajung la aeroport… Multimea de taximetristi sunt la datorie in fata aeroportului, gata sa puna mana pe orice turist parasutat fara informatii in regatul de la poalele Himalayei. Si daca ajungi fara niciun plan, nici zeita vie nu te mai poate salva.

Imi dau rucsacul la cala, iau cartea de imbarcare si ma indrept spre punctul de trecere a frontierei. La intrarea in tara, stampila avea semnul de bun augur al svasticii, fara sa tina cont de sensibilitatile unor natiuni pentru care svastica este un semn de foarte rău augur (ma intreb ce-or fi zicand  israelienii care se trezesc cu o svastica in pasaport!). Noua stampila de iesire pare mai putin controversata, asa ca o iau catinel prin limitatul tax free din zona internationala, nu inainte de a mai plati o taxa de iesire de cativa dolari. Arunc un ochi pe geam, cursa Indian Airlines din Varanasi nu a sosit inca… In schimb, apare intr-un suflet un politist de frontiera aproape gafaind. Ce naiba o fi, ma sperii… o fi ceva in neregula cu pasaportul meu? Nici vorba! Tipul are in mana aproape 500.000 de lei romanesti! Imi explica ca niste montaniarzi romani au spus ca nu mai au valuta sa plateasca taxa de iesire din tara si au platit in lei… Respectivul, plin acum de lei, a dat sfara-n tara printre colegi sa depisteze orice roman care parasea Nepalul sa-l prinda sa-i schimbe banii in dolari sau rupii… Din pacate, ghinion pentru el – eu mai aveam inca o luna si jumatate de calatorit prin India si, oricum, aveam vreo 200 de dolari la mine – in afara de Nepal unde nu existau bancomate, in India, le-am folosit in exclusivitate!

Asa ca i-am explicat ca n-am dolari si am reusit sa scap… Dupa mai bine de o ora, imbarcat la bordul lui Indian Airlines, decolam in directia Varanasi. Nu inainte ca avionul sa mai faca un tur pe deasupra stupei unde cantau mantrele in difuzoare si deasupra templului de la Pashupatinath unde se incinerau in liniste mortii…. La revedere, Nepal… Urma India, episodul 2, in orasul sfant Varanasi. Dar despre Varanasi v-am povestit acum ceva timp.

Cazare Nepal: Hotel Hyatt Kathmandu.jpg

Hotel Hyatt Kathmandu

Imagini Nepal: calugari spre Hyatt Kathmandu

Intalnire calugareasca de 5 stele

Imagini Nepal: pelerini spre stupa.jpg

Pelerini inca de la primele ore ale diminetii

Imagini Nepal: breakfast la stupa.jpg

Micul dejun la stupa

Obiective turistice Nepal: Boudhanath.jpg

Obiective turistice Nepal: Boudhanath.jpg

Imagini Nepal: nevasta mea din Kathmandu.jpg

Care din ele credeti ca m-a cerut in casatorie ?

Obiective turistice Nepal: temple tibetane.jpg

Temple tibetane

Obiectice turistice Nepal: templu tibetan.jpg

Traditii Nepal: templu tibetan.jpg

Imagini Nepal: temple tibetane.jpg

Obiective turistice Nepal. templu tibetan.jpg

Obiective turistice Nepal: good bye, stupa.jpg

Good bye, stupa, good bye Nepal !

Comentarii

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii