City break in Israel (ep. 4): Ierusalim! Ierusalim! Ierusalim!

Obiective turistice Ierusalim: Panorama Muntele Maslinilor

Ierusalim este unul din orasele cele mai faimoase din lume, unul din acele locuri care de-a lungul istoriei a atras milioane, a fost iubit si dorit de milioane si este unul din buricele de netagaduit ale omenirii. Este oras sfant pentru cele mai importante trei religii monoteiste ale lumii – este locul unde evreii au construit Templul, este locul unde Isus a fost crucificat si este locul unde profetul Mohamed s-a inaltat la cer. Tentatia de a-i scrie istoria este mare, dar sunt convins ca nu ar iesi doar un post despre aceasta, ci o carte intreaga, asa ca incerc sa ma abtin si doar sa punctez ici si colo cateva momente cheie… Ce pot sa spun, pentru cei pasionati de istorie, arhitectura si cultura, este un oras care nu trebuie bifat, ci savurat. Este un oras pe care trebuie sa-l descoperi la pas, fara o harta in mana, lasandu-te surprins de fiecare colt de strada, de fiecare ulita, de fiecare magazin. Este locul unde istoria inca traieste intre noi, si de foarte multe ori foarte dureros. Este un oras multi-cultural, multi-religios, multi-etnic, un cocktail incredibil care trebuie simtit si trait. Cel mai dureros a fost ca a trebuit sa fac jogging prin Ierusalimul vechi, dar e musai sa ma intorc. Si sa stau zile intregi. Pentru ca nu numai Ierusalimul vechi trebuie vazut si simtit, ci si Ierusalimul nou, Ierusalimul de Vest din care de asemenea am vazut niste fragmente.

Ierusalimul vechi este impartit in patru cartiere – musulman (arab), crestin (arab), armean si evreiesc. Am fost foarte pe fuga cam prin toate si pot spune ca vibe-ul este foarte diferit. Este ideal sa treci de mai multe ori dintr-un cartier intr-altul sa simti tranzitia abrupta. Mi-adus aminte de granita virtuala dintre cartierul crestin si cel musulman din Damasc, dar aici senzatia este mult mai adanca, mai complexa. Si merita aprofundata.

Multa lume cand se gandeste sa se duca la Ierusalim, le trece prin minte ca se duc intr-un pelerinaj religios… musai sa ia la pas Drumul Crucii, sa se roage la Catedrala Sfantului Mormant, sa caute cu fervoare crestina Gradina Ghetimanii si toate coltisoarele prin care a trecut Isus si apostolii sai. Nimic mai fals ! Ierusalimul poate fi vizitat si de cei care pun o lumanare din Pasti in Craciun, este un oras fabulos, un oras in care poti descoperi si celelalte religii, nu numai urmele lui Isus, poti descoperi mancaruri fascinante din toata lumea, poti urmari obiceiuri si credinte diverse intr-un oras unde la fiecare colt de strada poti descoperi istoria.

Am intrat in Ierusalimul vechi la ceas de seara, de fapt era noapte noapte pe la ora 21:00. Am crezut ca am intrat pe Poarta Damascului, dar nu era adevarat, am intrat pe o poarta mai mica, nimerind in mijlocul cartierului arab…O senzatie de ciudat, apoi, de ce nu, de frica. Desi magazinele erau deschise, zona era cam in bezna, cate un bec chior ici si colo, umbre ciudate prelingandu-se pe ulitele care nu au mai fost pietruite din vremea cine stie carui sultan. Am incercat sa dam spre zona de la poarta Jaffa pe unde ar fi trebuit sa dam de niscaiva restaurante, dar mi-era neclar unde era directia. La un moment dat, din semi-obscuritate, s-a auzit un “Fuck you”. Am raspuns similar, dar in araba, si am degajat zona… Fetele pareau cam speriate, trebuie sa gasim un loc mai putin amenintator… desi sunt sigur, ca nu s-ar fi intamplat nimic… totusi atmosfera de ghetto ale celor care inca tin steagul palestinian sus in Orasul Vechi era prea amenintatoare.

Am luat-o de-a lungul zidurilor, in afara orasului vechi, am descoperit si Poarta Damascului (da, frate, e mare !) si apoi am ajuns la o alta poarta a orasului. Nu era poarta Jaffa, dar o vazusem cand trecusem cu autocarul in drum spre hotel si dincolo de poarta, se intrezareau niste decoratiuni de Craciun. Aha, aici e !

Si aici, era insa pustiu, Mult mai multa lumina, mai putin amenintator, dar complet pustiu. Am citit speranta din ochii unui chelner de la un restaurant armenesc, dar am zis sa mai cautam. Mi-am dat imediat seama ca ajunsesem in mai relaxatul, dar si pustiul cartier crestin. Am dat peste sediul Patriarhiei Ortodoxe Grecesti, alte biserici ortodoxe, dar restaurante, ioc. Am mai dat peste cate un suflet pierdut pe acolo, chiar si un copil-calugar, in fine, am mai bantuit prin zona si deodata, prin surprindere, dupa un colt de strada, am nimerit intr-o zona super-populata, luminata, magazine, case de schimb valutar… parca ne-am fi teleportat undeva departe… La doar doi pasi de ulitele unde ne auzeam urmele pasilor…

Multimea se perinda frenetic printre masini care de abea se scurgeau de-a lungul zidurilor antice, cei mai curiosi fiind evreii ultra-super-conservatori (sau ortodocsi) cum li se spune cu haine lungi pe ei si caciuli de blana imense cu o forma cubica… Astia sunt mai extremi decat baietii cu perciuni care ii mai vezi prin diverse locuri ale lumii… De fapt, am inteles ca exista diverse categorii de evrei si ii “citesti” dupa ce au pe cap – aia laici  nu poarta nimic pe cap, eventual vreo sapca. Cei credinciosi, dar fara sa fie habotnici poarta o kippah, acea tichie care ca barbat oricum trebuie sa ti-o pui pe cap cand intri in vreo moschee. Exista cei ortodocsi cu perciuni si aia ultra-mega-habotnici, cu caciuli cubice de blana… Ma rog, asa se purta in Polonia de unde provin ca doar e frig pe acolo, sincer nu stiu cum se descurca in Israelul care vara fierbe … Era cald intr-o noapte de ianuarie, d-apai intr-o zi de iulie ! Ma rog, treaba lor.

Am descoperit si un restaurant armenesc (ceasurile erau inaintate, bazarul se inchisese, la fel si multe restaurante), chiar si al nostru s-a inchis la miezul noptii, dar tot am gustat niste meze tare bune, am baut bere palestiniana din Ierihon si niste kebab armenesc… Desi restaurantul era departe de a avea veleitati de stabiliment de lux, am lasat vreo 150 shekeli (140 lei) pentru un suc, kebab si meze… Scump, dom’le scump e in Tara Sfanta !

Ne-am retras cu taxiul la hotel. Desi nu era departe, probabil am fi facut vreo 30 minute pe jos (si 10 cu masina), am lasat vreo 60 shekeli… se pare ca era un pret fix.

A doua zi, de dimineata, o alta zi superba de primavara (mare bafta am avut cu vremea, soare si cald tot weekendul !), ne-am urcat cu totii in masina si am plecat spre locul panoramic pe care-l vezi in toate vederile, filmele si transmisiunile in direct din Ierusalim… pe Muntele Maslinilor de unde ti se asterne tot Ierusalimul vechi… poti vedea aproape fiecare casa, biserica, sinagoga, moschee, cimitir si asa mai departe. Pe Muntele Maslinilor, se afla cel mai vechi cimitir (inca functional) din lume, unele morminte fiind de mii de ani, dar unii fiind inmormantati aici si in zilele noastre), dar toti ochii erau atintiti spre Ierusalim pentru a descoperi cat mai mult din el… Evident, cel mai stralucitor si evident monument era domnul auriu, stralucind in soare care in ciuda parerii generale nu apartine Moscheii Al-Aqsa, al treilea cel mai sfant loc al religiei islamice dupa Mecca si Medina, ci Domul Pietrei, un sanctuar ce adaposteste stanca de pe care s-a inaltat profetul Mohamed spre cer. De fapt, pe acest deal care iese clar in evidenta (nu trebuie sa ai prea multe cunostiinte sa te prinzi ca acolo trebuie construita cladirea cea mai importanta din oras), s-a aflat de-a lungul istoriei cele doua temple evreiesti (ultimul distrus de romani in anul 70 d.Hr) si moscheea Al-Aqsa  (transformata in cei 100 de ani de dominatie cruciata in catedrala catolica). Ce a ramas din Templul lui Solomon este Zidul Plangerii aflat pe latura Nordica si care nu se vede de pe muntele Maslinilor. Asa ca am sarit in masina si am plecat spre intrarea in orasul vechi cea mai apropiata de Muntele Maslinilor.

Deci, primul obiectiv vizitat a fost celebrul Zid al Plangerii unde numerosi evrei vin sa faca temenele, sa se roage si sa introduca cate o hartie cu cereri adresate Celui de Sus in spatiul dintre caramizi. Ca si la musulmani (si teoretic, si la crestini), exista zone distincte pentru femei si barbati. Daca portiunea de Zid femeiesc este sub cerul liber, o parte din Zidul plangeriipentru barbati se afla si in interiorul numeroaselor constructii care se incaleca una peste alta de secole si milenii. Am intrat si acolo (evident, regulamentar, cu kippah pe cap) si am descoperit o adevarata biblioteca publica plina cu Tore si alte carti sfinte ale iudaismului). Deasupra Zidului Plangerii se afla platoul pe care se afla Moscheea Al-Aqsa si celelalte locuri sfinte islamice… Accesul se face pe o pasarela care urca pe deasupra femeilor care se roaga la Zidul Plangerii si din cate am inteles, ca ne-musulman nu ai acces decat pe esplanade, nu si in interiorul moscheilor. Din pacate, nu am avut timp, asa ca e ceva de investigat si vizitat data viitoare.

A urmat apoi, plimbarea prin fascinantul oras vechi. Evident, o buna parte este ocupat de bazar, dar si asta face parte din farmec, nu-i asa ? Cert este ca dupa ce am baut un suc de rodie, am inceput sa luam la picior Via Dolorosa, drumul patimilor lui Isus si sa bifam cele 14 opriri (sau “stations”). Ma rog, in evanghelii sunt mai putine, unele sunt “conform traditiei populare”, dar ce conteaza, la fiecare oprire este un loc sfant – ba o biserica (armeana, ortodoxa sau catolica), vreo capela, niste urme ramase in stanca, etc, etc. Si urcam incet, incet, nu la fel de abrupt pe cat ne-ar sugera anumite filme faimoase, strabatand atat sfintele biserici, cat si atat de profanele bazare gemand de suveniruri de toate felurile, am ajuns in fata complexului denumit Biserica Sfantului Mormant.

De-a lungul timpului, am intrat in numeroase biserici si catedrale – de la Vatican la Mexico City, dintr-un sat de munte indian pana la un templu aproape pagan din Guatemala, unde ritualurile crestine aduc mai degraba cu venerarea lui Pachamama sau al lui Shiva, dar Catedrala Sfantului Mormant este cu adevarat incredibila. Desi Isus a fost unic, la fel si ce a propovaduit el, avem de-a face cu zeci si zeci de orientari si biserici crestine – daca toti am auzit de ortodocsi, catolici si protestanti, ei bine exista si alte confesiuni – siriana, chaldeeana, maronita, armeana, etiopiana, etc, etc… Si evident, fiecare din aceste biserici e musai sa aibe o reprezentare la doi pasi de sfantul mormant… In catedrala, se afla sectoarele a nu mai putin de 6 biserici – ortodoxa, armeana, catolica, copta, etiopiana si siriana. Exista niste reguli stricte stabilite inca din 1863 din perioada otomana de cine se roaga unde si la ce ora … se pare ca aranjeamentele au fost aprobate in perioada otomana si in ciuda presiunilor de tot felul, nu au mai fost schimbate pana in ziua de azi. De altfel, cand sunt marile evenimente crestine, cum ar fi Craciunul (oricum sunt sarbatorite doua Craciunuri, unul pe stil nou, altul pe stil vechi de parca Isus s-ar fi nascut de doua ori), nu de putine ori, au loc incaierari intre parintii-calugari din te miri ce cause (in 2002, un calugar copt si-a mutat scaunul putin mai incolo la umbra, cauzand reactia violent a calugarilor etiopieni. 11 oameni au ajuns in spital). Status quo-ul este insa respectat. Cineva a pus o scara de lemn in dreptul unei ferestre de la etaj in 1852. A ramas acolo de atunci pentru a nu se strica intelegerea…

In ciuda acestor ciudatenii si frecusuri inter-confesionale (orice ortodox iti va povesti cu satisfactie episodul din 1547 cand armenii i-au mituit pe otomani ca sa fie lasati sa primeasca focul sfant de Paste in interiorul bisericii, iar grecii ortodocsi sa fie lasati pe afara. Zis si facut, trupele otomane i-au alungat pe greci din biserica, in timp ce armenii se bucurau de exclusivitate, dar focul nu a vrut sa vina in ciuda rugaciunilor armenilor. La un moment dat, un fulger a lovit zidul catedralei si focul a aparut afara, langa locul unde se afla Patriarhul Ortodox. Spartura dintr-una din coloanele de la intrare este martora acelei minuni). In ciuda luptelor fratricide, credinciosii obisnuiti nu par foarte afectati de luptele secular de la Sfantul Mormant, Unii pareau de-a dreptul in transa calcand pe locurile unde Mantuitorul a fost crucificat, ingropat, etc, dar toate aranjamentele, orarele, sectoarele mi se par de-a dreptul penibile… dar fascinante, deopotriva… de exemplu ortodocsii nu isi pot spala geamurile pentru ca trec prin sectorul armenesc si se catara pe ceva scara prin exterior. Biserica siriana nu isi poate restaura capela pentru ca nu s-a ajuns la o intelegere cu cele 5 comunitati… Oricum, este cu adevarat fascinant sa te urci si sa te cobori pe diverse scari, prin subsoluri, si pe la etaje… Dar presupun ca e imposibil de-a dreptul in zilele de Pasti, Craciun, Florii cand cred ca milioane se calca in picioare… Asa ca daca nu vreti sa fiti musai de Craciun alaturi de zeci de mii de oameni care demonstreaza an de an liderilor industriei globale de impachetare a scrumbiilor ca nu impacheteaza in cel mai eficient mod cu putinta, duceti-va la Biserica Sfantului Mormant intr-o zi care nu are nici o urma de rosu in nici un calendar crestin !

Din pacate, in program vizitarea Ierusalimului de Est figura doar jumatate de zi. Sacrilegiu ! Da, de acord, dar asa a fost programul. Cel putin mi-a dat o idée asupra Ierusalimului si mi-a facut o pofta puternica sa revin cat de curand. Si sa-l iau linistit la pas. Am cumparat niste suveniruri pentru ca evident ca as fi fost crucificat acasa daca nu veneam cu obiecte sfinte tocma’ de la Orasul Sfant. Le-am cumparat din bazarul de langa Catedrala, le-am dus dupa aceea in Catedrala sa fie 100% sfintite si le-am pus impacat cu mine insumi in traista mea laotiana. Nu mare lucru, niste mir si iconite, dar importante pentru cei carora le-am adus… Si intotdeauna ma bucur cand un cadou cat de mic smulge un zambet acasa… Chiar si unul sfintit.

A doua jumatate a zilei, urma sa le petrecem in Ierusalimul de Vest, in Ierusalimul palestinian. Intre diverse sedii ministeriale, urma sa ne ducem la Muzeul Israel si evident, la Muzeul Holocaustului, terminand ziua intr-o piata a orasului. Dar despre astea, in episodul urmator.

Imagini Ierusalim

Ierusalimul arab noaptea

Noaptea, prin cartierul musulman

Luna plina la Ierusalim

Daca ar fi fost si o semi-luna…

Obiective turistice Ierusalim: Moscheea de pe stanca Domului

Dome of the Rock… pictat pe ziduri

Obiective turistice Ierusalim: Poarta Damascului

Impresionanta Poarta a Damascului

Obiective turistice Ierusalim: Intrarea in cartierul crestin

In fine, ajungem si in cartierul crestin

 Zona patriarhiei ortodoxe din Ierusalim

In zona patriarhiei ortodoxe grecesti

Restaurant armenesc in Ierusalim

Pentru a termina ziua intr-un restaurant armenesc

Meze armenesti

Meze armenesti

Obiective turistice Ierusalim: Panorama Muntele Maslinilor

O dimineata superba si o panorama de neuitat – Orasul Vechi Ierusalim vazut de pe Muntele Maslinilor

Domul Stancii Ierusalim

Dome of the Rock construit peste piatra de un profetul Mohamed s-a inaltat la cer. Pana in anul 70, aici a fost cel de-al doilea templu evreiesc

Obiective turistice Ierusalim: Moscheea Al-Aqsa

Moscheea Al-Aqsa

. Intrarea in Ierusalimul vechi

Intram in orasul vechi… printre mitraliere

Pe drum spre rugaciune

Pregatindu-se de rugaciune

Obiective turistice Ierusalim: Zidul plangerii

La Zidul Plangerii

 La rugaciune la Zidul Plangerii

 Zidul Plangerii partea indoor

Zidul Plangerii – zona indoor

Zidul Plangerii pentru femei

Zidul Plangerii, zona feminina

Patiserie din Ierusalimul vechi

La pas, prin orasul vechi… iata o patiserie intr-o incapere de sute de ani

Rodii in Ierusalim

O mana de vitamine

Via Dolorosa

Deci, s-o luam pe Drumul Crucii (trilingv ;))

Obiective turistice Ierusalim: Prima oprire pe Via Dolorosa

Prima oprire

Pe Via Dolorosa

Oprirea pentru suc pe Via Dolorosa

Un suc, va rog

Obiective turistice Ierusalim: Bazar Via Dolorosa

Pe urmele lui Isus, prin bazarul cu tricouri

Bazar Ierusalim

 Internetul sfant

Internetul sfant

Spre finalul Viei Dolorosa

La doi pasi de Biserica Sfantului Mormant

Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim

Intrarea in biserica multi-confesionala

Biserica Sfantului Mormant Ierusalim: Coloana crapata de fulger

 Altar Biserica Sfantului Mormant Ierusalim

Altarul principal

Altarul ortodox  Ierusalim

Capela ortodoxa

Obiective turistice Ierusalim: Capela armeneasca

Capela armeneasca

Capela siriana

Capela siriana… pare neschimbata de vreo 1500 de ani

Obiective turistice Ierusalim: Capela Sfantului Mormant

Sfantul Mormant … orarul slujbelor trebuie respectat la secunda, altfel iese bataie !

Bazar turistic Ierusalim

E timpul sa cumpar niste mir, cruci, matanii, icoane

Bazar Ierusalim vechi

 Soldati femei israelience

Armata e cu noi

Obiective turistice Ierusalim: Poarta Jaffa

Am iesit prin poarta Jaffa… trebuie sa ma intorc candva !

Comentarii

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pin It on Pinterest