Cum am mai scris, imi place desertul, ma fascineaza desertul, mi-a placut din primul moment in care am vazut unul (in Maroc, dupa ce am traversat Muntii Atlas). Si mi-a placut de fiecare data cand am revenit in desert – sunt niste culori speciale, o lumina speciala, iar intinderea aceea moarta (sau aparent moarta) cat vezi cu ochii este impresionanta. Sunt convins ca daca as locui in desert, nu as fi la fel de incantat, dar ca turist, experimentand cateva zile sau maxim 1-2-3 saptamani de desert, desertul este fascinant. Asa ca atunci cand am avut ocazia sa ma duc intr-un desert safari, nu am ezitat – fie ca a fost vorba de Dubai, Qatar sau Oman. Asa ca evident nu am ratat ocazia sa merg intr-un desert safari si langa Hurghada, in Egipt !
Cum am zis, am mai fost in Dubai (de vreo 3 ori), in Qatar sau in Oman. Cea mai tare experienta, cu adrenalina la maxim a fost in Oman, dar mi-au placut toate experientele. Asa ca ma asteptam la o experienta identica in Egipt. Ei bine, desert safari a la Egipt nu este la fel ca cea din Dubai. Sau cel putin nu in Hurghada (nu stiu cum o fi in Sharm-el-Sheikh). In primul rand lipseste cursa aia plina de adrenalina cu 4×4 peste dune de nisip, asa-numitul dune bashing. Poate si pentru ca in apropiere de Hurghada nu am vazut dune de nisip – sau ma rog, campuri intinse de dune. Poate or fi, dar eu nu am vazut. Dar in Egipt au fost alte activitati, mai variate chiar decat in Dubai, si asta mi-a placut. Imi place sa am experiente diferite, cat se poate de diferite, asa ca nu mi-a lipsit cursa plina de adrenalina peste dune.
Asa ca sa va povestesc cum a fost. In primul rand, am facut o tura pe la hoteluri sa luam diversi turisti. Toti erau romani, nu a fost chiar o surpriza, Hurghada a fost plina de romani cel putin in perioada de Revelion. Nu stiu pe ce loc am fost ca natiune in clasamentul egiptean de incoming, dar sigur fruntas (ca o paranteza, Romania s-a aflat pe locul 10 in Maldive la numarul de turisti in decembrie, iar in primele 10 zile din ianuarie pe un incredibil loc 5 J). Dupa ce am umplut masina, am pornit spre desert… mai intai, dupa cum bine ii sade unui desert safari pe o autostrada impecabila, apoi am iesit de pe sosea si ne-am oprit la o cladire care pe afara aducea a citadela, dar inauntru era un soi de amfiteatru. Probabil in perioada necovidica, aici au loc spectacole.
Am facut instructajul, ne-a mai fost vandut o carpa din aceea sa o faci pe turban si ne-a fost inchiriata o masca ca de schior – ni s-a spus ca putem primi mult nisip in fata care sa ne orbeasca. Ca o fi adevarat sau nu, nu stiu, eu am fost cuminte, am achitat tot (cred ca vreo 10 – 12 euro au costat amandoua – masca doar inchiriata !) si m-am blindat ca si calaretii dintr-unul din Star Warsurile mai vechi :).
Prima proba de desert safari – ATV-uri. Am pornit in sir indian cu recomandarea ferma sa mergem unul dupa altul. Ne-am invartit intr-un camp dominat de un card de stalpi de inalta tensiune (sa fiu cinstit, as fi preferat sa fi intrat undeva mai in adanc, da, eram in desert, dar stalpii aia stricau cam tot peisajul), niste opriri pentru poze si sa ne tragem sufletul si apoi ne-am intors la baza. Totul a durat cam 40 – 45 minute si ne-am intors inapoi la cetatea – amfiteatru.
Proba 2 – o plimbare cu niste “spider-car” le numeau egiptenii, eu le ziceam buggie, nu stiu exact cum se numesc – niste dracii de masinute parca luate direct din Mad Max, care pe interior zici ca au facut cateva razboaie mondiale, dar mi-au adus aminte de masinutele alea de la mare de pe vremuri cu care incercai sa te ciocnesti cat mai tare. Noi nu ne-am ciocnit, am mai facut o tura prin desert, de data asta scurta – vreo 20 minute si am revenit la “cetate” pentru a reveni din nou la masina.
Am pornit apoi prin desert, desertul ala adevarat si spectaculos printre dealuri plesuve, batute si mancate de vanturi cu culori si forme spectaculoase. Cele cateva masini (banuiesc ca in anii necovidici aici e trafic ca pe Magheru) au oprit la picioarele unui deal unde am inceput sa ne urcam. Sa nu credeti ca cine stie ce ascensiune, atata cat sa ne mai dezmortim picioarele. Dar pe partea cealalta era, oh, ce fain… o duna de nisip ! Nu stiu cum se joaca natura asta, dar dealul asta pe o parte era piatra zdravana, iar pe cealalta parte era acoperita cu nisip. In plus, de jur imprejur, o panorama excelenta a ceea ce inseamna desertul. A urmat apoi coborarea in fuga, plina de rasete si strigate, desculti prin nisip pana la baza, unde un beduin localnic ne zambea in fata unui afis care spunea clar “Pepsi, Fanta, 2 euro, love you”. Nu cred ca Pepsi iubea Fanta, cred ca mai degraba vanzatorul care zambea cu gura pana la urechi J
A urmat o noua tura prin desert cu masina – de data asta cativa dintre noi care au dorit sa calatoreasca sus pe masina s-au catarat pana la un anumit punct in care soferul a oprit si a zis “Police, haide jos”. Nu stiu ce police era pe aici prin desert, dar am ajuns intr-un colt turistic amenajat de beduinii locului unde te puteai plimba vreo 5 minute cu camila. Niste femei imbracate in burkha de-a dreptul (adica nu le vezi nimic, doar cu putin noroc ochii – imi e neclar de ce se imbraca asa, stiam ca doar in Afghanistan e moda, dar se pare ca si printre beduinele din Egipt) trageau de o camila plictisita vreo 50 de pasi mai incolo si 50 pasi inapoi – pentru poze desigur. Adevarul ca mult mai interesante erau femeile acelea decat camilele – cred ca doar cele maritate erau cu burkha pe ele, mai era si o pustoaica, adolescenta care era imbracata foarte colorat si I se vedea fata.
Am mai facut cativa pasi si am ajuns la o coliba unde o tanti la fel de invizibila ne-a facut niste paine (ioi, ioi, painea aia egipteana cum e …), iar ghidul ne-a povestit despre beduini si plantele lor medicinale. Eu stiam ca beduinii locuiesc in Sinai unde sunt 6 sau 7 triburi originare din Arabia si 1 trib de romani adusi aici in secolul VI de imparatul bizantin Justinian, dar ghidul ne-a spus ca sunt peste tot prin Egipt. Banuiam ca incolo, spre Libia sunt tuaregii, acei oameni ai desertului care traiesc in Sahara de milenii de dinainte de a veni fenicienii, romanii, grecii si arabii, dar nu si in zona Hurghada. Ma rog, or fi si pe aici, posibil impinsi din Sinai unde sunt cei mai multi in Egipt.
Dupa lectia de biologie medicinala, am luat-o la fuga de data asta pe un nou deal pentru a admira un apus de soare din acela “ca in desert”. Oh, da, si a fost absolut spectaculos… nu stiu ce nori erau pe acolo ca aveai senzatia ca a erupt un vulcan suparat.
Sa nu credeti ca asta a fost finalul… am sarit din nou in masina si dupa cateva minute am ajuns in zona de joc si voie buna – aici am avut parte de un bufet sa mancam cate ceva si sa asistam la un spectacol. Zona foarte interesant aranjata – sub un deal luminat cu zeci si zeci de felinare care creau o atmosfera interesanta si o scena care mi s-a parut disproportionat de mare. Daca veneau trupe cu zeci de dansatori, ar fi fost ok, dar am avut parte doar de cate un artist.
La inceput a aparut un tanar mic de statura care a inceput sa danseze tanoura. Tanoura I se mai spune pentru turistii care nu pot retine cuvinte exotice – dansul dervisilor rotitori. Tanoura este la origine un dans cu conotatii mistic-religioase. Cei care le practica – dervisii care se invart li se mai spune si sufi, o miscare unii ii spun schismatica in cadrul religiei musulmane. Acestia mediteaza si se conecteaza cu divinitatea printr-un dans in care se pot invarti minute in sir. Am vazut spectacole din acestea cu dervisi rotitori prin Turcia, Emirate si Egipt, dar cel care mi-a ramas puternic inradacinat in minte a fost la Cairo in 2000 – am fost intr-un centru cultural Islamic de langa moscheea Al-Azhar (unul din centrele din care radiaza filozofia islamica in toate colturile lumii) unde am asistat la un ceremonial sufi cred ca cel mai apropiat de realitate. Principalul “rotitor” s-a invartit nu mai putin de 90 minute non-stop. Indiscutabil, a intrat in transa, dar sunt 100% ca am intrat si eu … eram in al doilea rand si m-am uitat in ochii lui – si acea muzica patrunzatoare, un pic halucinogena… A fost o experienta unica pe care nu s-o uit.
Ei bine, aici, tanarul acesta s-a invartit ce s-a invartit si apoi si-a dat turbanul jos si de sub turban a aparut un par lung negru carliontat. Tanarul acesta era o fetita si inca o fetita destul de mica de varsta. Wow. Si fetita a continuat sa se invarta, cred ca s-a invartit non-stop 15 – 20 minute – a schimbat ritmul, a schimbat viteza, a schimbat miscarile unduitoare ale trupului ei, a fost un spectacol greu de uitat. Dupa spectacol, l-am rugat pe fotograf (da, am avut si un fotograf care a surprins diverse momente ale turului si apoi vindea pozele cu 25 euro) sa o cheme sa facem o poza si s-o intrebe cati ani are. 8 ani si jumatate ! Am ramas interzis ! Extraordinar ! 8 ani si jumatate ! Bravo ei !
A mai fost un soi de dans din buric, dar extrem de plicticos si fara nimic sexy si incitant si un tip care s-a jucat cu focul – din nou, o chestie faina. Dar fetita aceea rotitoare mi-a ramas in minte ca o amintire minunata.
Si cum s-a intunecat, am pornit cu masina prin desert (nu stiu cum soferii astia gasesc drumul prin desert pe un intuneric bezna, inca nu rasarise luna), si am fost lasati fiecare la hotelul lui. A fost o alta experienta de inscris acolo pe rabojul amintirilor faine de prin calatoriile mele… A fost una din calatoriile acelea care imi aduc aminte de primele mele expeditii si imi reaprind dragostea de o anumita tara… Egipt, cred ca ma voi reintoarce curand J.
Am fost in Egipt la invitatia agentiei de turism Karpaten care opereaza zboruri charter directe saptamanale spre Hurghada. Acestea vor continua tot timpul anului pana in octombrie. In Hurghada, m-am bucurat de ospitalitatea celor de la Hotelul Amarina Abu Soma Resort despre care am scris aici.
Imagini desert safari
Limuzina zilei 🙂
Si aici am calatorit 🙂
O citadela la doi pasi de autostrada
Pregatit de cursa din desert tip Mad Max 🙂
La drum 🙂
Pauza 🙂
Iaca si pe mine 🙂
Proba 2 – asa-zisele spiders 🙂
Tehnologie spatiala de secol XXIII
Welcome to my world 🙂
Proba 3 – cu 4×4 prin desert 🙂
Pentru un pic de urcare
Dar priveliste merita orice efort 🙂
Master 🙂
Pe partea cealalta, o duna de nisip 🙂
Coborare in fuga si plina de rasete … acelasi lucru il facusem cu o luna in urma la Karima, in Sudan 🙂
Iaca si eu 🙂
Pepsi, Fanta si 2 euro te iubesc. Cred ca mai mult beduinul 🙂
La drum, din nou !
Unii dintre noi, la inaltime 🙂
Pentru mersul 5 minute cu camila… sub supravegherea unor beduine
Salaam aleikum, my Egyptian friend 🙂
La apus, muntii desertului sunt fabulosi
Un pic de paine de casa nu cade rau nimanui 🙂
Gazdele noastre
Suveniruri – cine mai doreste
Apus de soare sau eruptie vulcanica 🙂
Tanoura – dansul dervisilor rotitori
Wow, e o fetita !
Salutul care cere aplauze. O merita din plin 🙂
Bravo ei !
Dansul din buric nu a fost cine stie ce
Dar mancatorul de flacari chiar a fost interesant 🙂
