Cea mai mare surpriza din Oceania – Samoa, insula impecabila

Distribuie articolul:

Samoa

Cand am inceput sa imi fac temele cu privire la ce insule as dori sa vizitez in Oceania, evident, a trebuit sa fac niste alegeri – nu puteam merge in toate, as fi stat probabil vreo 3-4 luni si nu aveam atata timp. Asa ca am inceput sa citesc despre ce si cum. In general, imi place sa citesc, nu sa ma uit pe poze sau la filme pe youtube, tik-tok si mai stiu eu. Da, stiu, sunt cam old school, am inceput sa calatoresc in perioada in care calatoreai “in necunoscut” – de multe ori fara sa stiu nimic despre destinatie – de exemplu, cand am fost student in Olanda, ma duceam sa vizitez orase a caror nume il stiam pentru ca aveau echipe in prima liga de fotbal a tarii – asa am ajuns la s’Hertogenbosch si chiar a fost un orase fain sau la Utrecht. Am avut desigur si dezamagiri – Eindhoven care era mai faimos datorita becurilor, lui Philips si a echipei PSV care stralucea in perioada respecrtiva (inca juca Romario la ei) nu a fost chiar ceva deosebit, dar totusi am petrecut cateva ore acolo. Ulterior, am descoperit ghidurile de calatorie cum erau Let’s Go si Lonely Planet si ma ghidam si imi faceam traseele bazat pe citeam acolo. Dar cum am zis – citeam, nu ma uitam la poze sau filme. Si sincer, asta imi place si acum cand dupa cateva litere tastate vezi orice fara chiar sa mai fie nevoie sa te mai deplasezi acolo – tastezi Samoa si vei fi inundat de milioane de poze si filme. Dar eu prefer sa ma las surprins, sa fiu impresionat din punct de vedere visual cand ajung in destinatie, nu sa mormai plictisit – a… asta e chestia aia care am vazut-o in milioane de poze.

Ei bine, Samoa am ales-o pentru ca un blogger de prin strainezia spunea ca este incredibil de ordonata si organizata. Ca e un soi de Marea Britanie in mijlocul Pacificului. In plus, Samoa a fost prima tara independenta dintre insulitele de pe acolo si pentru ca citisem pe undeva ca nu mai putin de 3 puteri coloniale – Germania, Marea Britanie si Statele Unite si-au trimis vase militare sa se razboiasca pe aceste insule. Cele trei puteri coloniale au fost pe punctul de a incepe razboiul din Samoa, ordinele fusesera date, planurile de lupta puse la punct, dar a intervenit Maria Sa Natura – un uragan de o putere extraordinara s-a abatut asupra insulei, trimitand la fund toate vasele americane, germane si britanice. Probabil samoaezii au ras cu lacrimi. Mi s-a parut super tare. Asa ca pe langa Solomon, Vanuatu si Fiji, am decis – hai sa mergem si in Samoa. Si bine am facut pentru ca probabil a fost insula care m-a surprins si incantat cel mai mult. A fost decizie excelenta.

Povestea Samoa este simpla – a fost colonizata de asa-numita populatie Lapita acum vreo 3 – 4000 ani, excelenti navigatori care au colonizat numeroase insule din zona. Ei au continuat sa faca comert si casatorii in special cu Tonga si Fiji chiar si dupa colonizare. Primul european care a vazut insulele Samoa a fost un olandez pe la 1700 si ceva, dar primele contacte mai importante au aparut dupa 1830 cand au in inceput sa apara misionarii crestini. Ei au intalnit o insula in care principalele clanuri erau in razboaie permanente, iar razboinicii se mancau intre ei la propriu – In Samoa, practici tipice regiunii precum vanatoarea de capete sau canibalism erau foarte populare. Ca si in restul regiunii, aceste obiceiuri ancestrale au disparut datorita muncii misionarilor crestini, in zilele noastre, Samoa fiind o insula de-a dreptul fundamentalist crestina – duminica nici vantul nu bate, populatia este in corpore la biserica si este interzisa orice forma de distractie – de exemplu este strict interzis mersul la plaja si inotul ! Pescuit si orice altfel de munca, nici vorba, iar transportul in comun este interzis cu desavarsire.

Europa secolului XIX a fost dominata de aparitia nationalismului si dezvoltarea ideii de natiune, idee putin prezenta in mintea oamenilor si a politicienilor inainte de Revolutia Franceza din 1789. Asa ca state faramitate in tot soiul de entitati – Germania era faramitata inainte de Napoleon in vreo 300 de state s-au gandit sa isi creeze statele-natiune. Asa s-au unificat Italia, Germania sau Romania (la noi, nici nu a fost prea greu, erau doar 2 state de unificat care oricum aveau legi si obiceiuri absolut indentice pe langa limba si cultura), iar Italia si Germania s-au trezit ca sunt acum state mari, importante si nu au colonii – acestea fusesera luate de tarile care incepusera sportul asta de mai demult – Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda. Asa ca au inceput sa caute colonii disponibile – este evident ca tot ce era mai juicy si bun de exploatat fusesera deja luate – asa ca Germania s-a multumit cu ce mai ramasese la mana a doua – un pustiu fara viata numit Namibia (ulterior au descoperit diamante, deci a fost o lovitura), Burundi, Camerun si cate ceva prin Oceania – Palau (cumparat de la spanioli pentru ca era atat de nesemnificativa incat fusese uitat in tratatul de pace dintre SUA si Spania cand Spania cedase coloniile Cuba, Puerto Rico si Filipine Statelor Unite care astfel deveneau putere coloniala), asa ca Spania s-a trezit cu Palau de facto detinuta la capatul lumii – au vandut-o Germaniei. Nemtii apoi au pus piciorul si in nordul insulei Papua, prin insulele Solomon de azi, Tonga si a intrat in lupta pentru Samoa. Dar vasele de razboi germane au impartasit soarta celor americane si britanice, fiind scufundate de uragan.

In fine, dupe ce puterile coloniale au ramas fara flota in Samoa s-au asezat la masa si au decis sa traga cu pixul pe harta Oceaniei – americanii au primit o insula din arhipelagul Samoa (actuala colonie numita Samoa Americana). Germania a capatat Samoa independenta de azi, dar au cedat Tonga si o parte din insulele Solomon englezilor, plus niste mici schimbari prin Africa. Acum, nu stiu daca puterile coloniale au fost fericite, dar samoanii sigur nu.

Nemtii nu au facut pureci prea multi. Au condus Samoa timp de 14 ani (1900 – 1914) pentru ca dupa izbucnirea primului razboi mondial, englezii din Noua Zeelanda au debarcat pe insula si au cucerit-o. La fel, australienii au ocupat Papua germana, iar japonezii (care au fost de partea buna in primul razboi mondial) au cucerit Palau si alte cateva insule de prin nord (Marshall, Mariane, Caroline, etc). Imperiul colonial german din Oceania se destramase, dar urme mai sunt si in ziua de azi.

Samoa nu a fost afectata de primul razboi mondial, nu au fost lupte (nici cucerirea insulei de neozeelandezi nu a fost facuta cu jertfe umane), in schimb a fost extrem de afectata de gripa spaniola care a bantuit in intreaga lume la finalul razboiului. Ei bine, desi era un ordin ferm de carantinare a oricarui vas care venea in Samoa, a aparut un vas din Noua Zeelanda, iar autoritatile coloniale neozeelandeze au decis sa le permita pasagerilor sa debarce (vasul adusese gripa spaniola si in Tonga si Fiji). Hai, bre, ca nu au astia febra spaniola, ia uite ce puternici si voiosi sunt. Ei bine, ghinion. Aveau. In consecinta, o treime (da, ati citit bine – 33%) din populatia Samoa a murit de gripa spaniola, iar administratia neozeelandeza a fost vazuta ca o administratie de o crasa incompetenta.

In urma acestei tragedii, un secol mai tarziu atunci cand a aparut COVID-ul, Samoa nu s-a jucat. S-a inchis complet, nimeni nu a avut voie sa intre, nimeni sa iasa (decat daca nu mai revenea cativa ani) si la revedere. Nici vase comerciale. Asa ca Samoa a putut trai doi ani fara Coca Cola (care e importata din Fiji), Mc Donald’s (exista unul in capitala Apia, dar absolut totul este importat din Fiji si Noua Zeelanda) si alte produse de import. Au trait cu ce le da pamantul, si Slava Domnului, pamantul e manos, iar ploaie destula.

Cum ziceam, povestea cu gripa spaniola i-a suparat rau pe samoani, asa ca o miscare de independenta a aparut imediat printre supravietuitorii bolii care au inceput sa protesteze si sa ceara libertate. In 1929 a avut loc Sambata Neagra cand neozeelandezii au ucis 10 samoani (inclusiv pe unul dintre liderii supremi ai insulei – sunt 4 din 4 clanuri diferite inclusiv in ziua de azi) si ranit 50. Va dati seama ca asta nu i-a facut mai populari pe neozeelandezi, dimpotriva. In fine, in 1962, dupa numeroase proteste si lupte de strada sau in asa-zisul Parlament al insulei, Samoa a devenit prima tara libera din Oceania. Prima tara indepedenta, Noua Zeelanda decizand sa se se retraga. Dar opresiunea si crimele neozeelandeze inca bantuie politica tarii de la Antipozi, asa ca in continuare Noua Zeelanda subventioneaza o buna parte din bugetul fostei colonii si multi samoani sunt la munca tot acolo, trimitand bani acasa.

Aterizarea pe aeroportul din Apia nu mi-a oferit prea multa frumusete. La decolarea din Nadi, din Fiji, a fost insa o nebunie. Am survolat o gramada de insule inconjurate de mare verzui-albastra, cum probabil se vede in Maldive (dar de fiecare data cand am aterizat in Maldive, am aterizat noaptea). Dar odata ce am iesit din aeroport, si masina a inceput sa parcurga soseaua impecabila spre capitala Apia, am ramas cu gura cascata. Un sentiment similar l-am avut poate acum 13 ani in Bhutan. Daca in Papua, curtile si zonele publice ale satelor erau impecabile, aici si casele erau cu adevarat de remarcat – pictate in culori pastelate si calde, o curatenie incredibila, iarba taiata la milimetru si o mare de flori. Ghida ne spune ca in fiecare an are loc o competitie nationala pentru cel mai frumos aranjat sat, iar cine castiga primeste bani de la guvern sa construiasca ceva – un teren de joaca pentru copii, un centru social, un centru cultural, vreun teren de rugby (asta este sportul national din Samoa). Rugby-ul este probabil singurul sport unde samoanii au rezultate la nivel mondial – se califica frecvent la Cupa Mondiala si in anii 90, chiar au atins si sferturile de finala. Intr-un meci test disputat in 2022, Samoa nu a avut ce discuta cu stejarii nostrii, batandu-ne chiar pe stadionul Arcul de Triumf din Bucuresti cu 22-0. Cand am fost in Samoa, intreaga natiune urmarea cu sufletul la gura pregatirile nationalei pentru Cupa Mondiala unde rezultatele nu au fost chiar conform asteptarilor – i-au batut doar pe Chile destul de crunt, dar au pierdut la mare lupta contra Japoniei, Argentinei si Angliei. Anglia i-a batut chiar la mare limita – scorul a fost 18-17 pentru perfidul Albion dupa ce Samoa a condus in majoritatea timpului. Ca idee, imensa majoritate a jucatorilor nationalei Samoa sunt nascuti in Noua Zeelanda din parinti samoani.

Un alt lucru interesant este ca putin cunoscuta limba samoana a lansat un cuvant in cred eu toate limbile planetei – Tatuaj ! Cuvantul samoan este “tatau”, a fost preluat de englezii ca tattoo si a fost apoi transportat in toata lumea. Traditia tatuajului are se pare cel putin 2000 ani in Samoa – atat barbatii, cat si femeile sunt in mod traditional tatuati intre 14 si 18 ani cand se presupune ca nu vor mai creste prea mult si nu se va strica frumusetea tatuajului. Tatuarea a primit o lovitura puternica odata cu venirea crestinismului deoarece misionarii au insuflat localnicilor ideea ca tatuajele sunt semnul diavolului, dar moda tatuajelor a supravietuit, fiind preluata de numeroase natiuni asiatice, europene si americane, iar acum exista o revenire puternica si in Samoa in contextul in care biserica a incetat sa mai asocieze tatuajele cu semnele diavolului. Daca tatuajele nu mai sunt semnul diavolului, biserica nu a facut nici un compromis insa in problema homosexualitatii, astfel ca aceasta este strict interzisa in toata tara. Contactul sexual intre 2 barbati poate sa duca pana la 7 ani de inchisoare (lesbienele nu sunt insa pedepsite). Tot datorita bisericii, sexul anal si oral sunt de asemenea interzise chiar si intre un barbat si o femeie, la fel si avortul chiar si femeia a ramas insarcinata in urma unui viol – femeile care vor sa avorteze trebuie sa mearga in Noua Zeelanda. Daca in cazul aristrocratiei, virginitatea fetelor la maritis este o chestiune absolut obligatorie, in cazul celorlalte clase sociale, nu este o problema.

Asa ca iata-ma ajuns intr-o tara mult prea crestina (cred ca e una din putinele unde crestinismul este inclus in Constitutie si inca de doua ori), extrem de conservatoare, uneori pana la absurd, dar care arata ca o poveste. Sincer, nu stiu de unde au bani – banuiesc ca o buna parte din bani vin de la diaspora samoana (in tara, populatia este de 200.000 oameni, dar mai bine de 120.000 samoani traiesc in diaspora, majoritatea in Noua Zeelanda, trimitand bani la familiile de acasa), dar si din ajutoare ale unor state precum in special Noua Zeelanda, dar si Australia, Japonia si mai nou China care doreste sa se infiltreze si sa-si creasca influenta in intreaga Oceanie, deci, si in Samoa. Exista practic o singura fabrica sa o numim asa in tara – produce cabluri pentru automobile si intreaga productie este exportata in Australia si Noua Zeelanda. Initial, a fost o investitie japoneza, dar dupa retragerea japonezilor, fabrica a fost preluata de un producator neozeelandez.

Si daca vorbeam despre culori, nu pot sa nu mentionez cele mai colorate lucruri din Samoa – autobuzele care ofera servicii publice de transport. Pe langa ca sunt vopsite intr-o bucurie de culori, autobuzele samoane sunt hai sa zic de productie proprie – se ia un sasiu in general de Toyota (si mai rar de Nissan), i se ataseaza o rama de lemn facuta local si apoi pictorii isi fac treaba. Sunt teribil de haioase si nu am putut sa ratez o vizita in statia de autobuze (era la doi pasi de hotelul in care am fost cazati) pentru a le admira si fotografia. Important este exteriorul – sa fie cat mai colorat, stralucitor, cu multumiri catre Isus si nu numai, interiorul nu este asa de important – oricum, sunt niste banci de lemn ca in parc, iar ferestre nu exista. La ce ar trebui tinand cont ca in Samoa este cald permanent ? Orarele sunt insa un secret foarte bine pastrat de catre soferi, asa ca pleaca atunci cand autobuzul e plin, cand soferului ii e foame, cand e sunat de nevasta sau mama ca au nevoie de ceva sau daca e vreun meci de rugby. Statiile sunt aleatorii, iar pentru cursele mai lungi de jumatate de ora, o oprire la un supermarket pe drum este o obligatie. Inutil sa spun, ca duminica nu exista nici o singura cursa.

Sigur, as mai avea de scris foarte multe despre aceasta insula sarmanta. Dar voi impartasi mai multe povesti intr-un alt post…

Imagini Samoa

Decolarea din Fiji (aeroportul Nadi) a fost o incantare

Absolut superb

Aterizarea in Samoa.

Aeroportul international din Samoa

Welcome to Samoa !

Si urarea de bun venit in limba samoana – este prescurtare de la „Si o ta alofa atu” si inseamna ceva de genul „Sunt fericit si incantat sa-ti ofer dragostea mea”