Pana acum cativa ani, ferestrele agentiilor de turism romanesti erau pline de poze si oferte din Tunisia. Tunisia era alternativa mai ieftina (de multe ori) si indiscutabil mai exotica a Turciei sau a Greciei. Cine voia sa mearga sa zaca pe malul marii intr-un hotel all-inclusive mai mult sau mai putin gigantic avea de ales in special din trei destinatii – Turcia, Egipt si Tunisia. In 2010 insa, Primavara Araba pornita din Tunisia spulbera de la putere regimuri corupte si incremenite in gerontocratia unor dictaturi – Ben Ali in Tunisia sau Moubarak in Egipt. Desi independenti din 1956, tunisienii nu cunoscusera decat doi lideri – Habib Bourgouiba (1956–1987), parintele independentei tunisiene, inlaturat de la putere in urma unei lovituri de stat date, fara varsare de sange, de catre prim-ministrul sau, Ben Ali (1987–2010), care de atunci condusese tara cu o mana de fier. Mana o fi fost de fier, dar economia era departe de a fi beton … Milioane de tineri nu aveau slujbe, situatie multiplicata si in alte dictaturi precum cele din Egipt, Yemen, Siria si, din ce in ce mai mult chiar, in tari precum Arabia Saudita sau Bahrein.

Ei bine, Primavara araba a inceput in Tunisia si dupa cateva ciocniri soldate cu cativa morti, vantul libertatii s-a abatut si asupra Libiei, Egiptului, Siriei, Bahreinului, Yemenului sau Arabiei Saudite. Unele tari continua sa fie ravasite de razboaie civile (Siria sau Libia), altele au trecut prin lovituri de stat si sunt actualmente conduse de o junta militara (Egipt), revenind practic la un regim similar celui inlaturat in 2010, dar cu alte fete, dar in Tunisia, tranzitia a fost chiar pasnica dupa o perioada de tranzitie tulbure. Dar in mod neasteptat, charterele romanesti nu au mai zburat spre Tunis, desi siguranta este la fel de mare ca si inainte de Revolutia iasomiei. Probabil tunisienii nici nu ne duc prea tare lipsa – statiunile sunt pline tot de italieni, spanioli, rusi sau francezi.

Am fost si eu in Tunisia in 2005. Desi ofertele de la noi spuneau doar all inclusive, all inclusive, all inclusive cu eventual o zi sau doua in desert, Tunisia nu se reduce la Litoral. Probabil, conditiile sunt OK, marea calda si nisipul fin, dar Tunisia merita descoperita. Daca va ganditi la Maroc, bunaoara, primul lucru in minte va vin orasele istorice sau desertul si mai putin Litoralul (unde exista si acolo resort-uri, nu va fie teama), in schimb, in Tunisia, datorita promovarii Litoralului, pentru multi e o mare surpriza ca in interior poti descoperi niste lucruri foarte, foarte faine.

Personal, am ajuns intr-o primavara placuta, la un sfarsit de aprilie. Combinasem vacantele de Paste cu un 1 Mai, mai luasem cateva zile de concediu si un bilet de avion cu Alitalia si am pus la cale o mini-vacanta in Tunisia… Am avut cateva ore bune printr-o Roma in plin haos – nimerisem de 25 aprilie care este o sarbatoare nationala in Italia si milioane de turisti (in special italieni) luasera cu asalt Cetatea Eterna. Cand am aterizat dupa-amiaza la Tunis, mi-am tras sufletul… In sfarsit, liniste.

Tunisul este probabil cel mai european oras al Africii. Seamana cu un orasel de provincie din sudul Frantei, pare, practic, o continuare a Frantei meridionale. Sigur, exista si o mica medina, dar aproape nesemnificativa. Orasul este dominat de bulevarde lungi à la française, cafenele unde poti sa bei o caféau lait si sa mananci un pain au chocolat. E o placere sa te plimbi prin oras, dar nu pot spune ca mi-aduc aminte de vreun loc care sa ma fi impresionat prea mult. Doar un loc placut. Ce era interesant ne astepta ceva mai incolo.

Asa ca am incalecat pe un autobuz (vorba vine, nu era o rabla din aceea cum va puteti imagina) si am purces spre Kairouan, orasul sfant al Tunisiei. Pentru tunisieni, Kairouan este al treilea oras sfant al lumii islamice dupa clasicele Mecca si Medina, si asta pentru ca unii considera ca un izvor gasit in zona pompeaza in mod miraculos apa de la izvorul sfant Zam-Zam din Mecca. Ma rog, conteaza mai putin ca intre Kairouan si Zam-Zam sunt mai mult de 2.000 km, miracolele exista in lumea musulmana, asa ca si in lumea crestina. Ce e cert insa este ca orasul Kairouan este primul oras intemeiat de cuceritorii arabi in actuala Tunisie si a fost capitala primei dinastii tunisiene care a ctitorit aici o mare moschee. Asta iti poate da o idee de ce orasul este sfant :).

Daca, in Tunis, fustele scurte si pulpele la vedere nu sunt complet interzise, Kairouanul te arunca intr-o lume a traditiei, o lume conservatoare si mult mai discreta. Evident, am vazut si destui turisti, dar slipurile ude de pe plaja au fost inlocuite cu fuste si pantaloni lungi. Evident, am vizitat Marea Moschee pe care tunisienii o cred cea mai sfanta din Africa de Nord, dar ce mi-a placut mult este medina cu strazile ei contorsionate si cladiri peste care a trecut o istorie calma, dar si un climat mai putin iertator. Ce mi-a placut este ca, spre deosebire de medinele din Tunis si mai ales din Sousse, medina din Kairouan este mult mai putin comerciala.

Desi mi-a placut Kairouan, calatorului ii sade bine cu drumul, asa ca am mers mai departe, mai in adancul Saharei. Cand zic Sahara, sa nu va inchipuiti dune nesfarsite de nisip, pana a ajunge la acea Sahara poti sa parcurgi mii de kilometri de Sahara fara nisip, cu ceva vegetatie si multa piatra. Ei bine, chiar si in aceste taramuri secetoase poti descoperi miracolul apei. Oprirea urmatoare a fost Tozeur, capitala turistica a Saharei… sau, cel putin, asa spera mai-marii orasului care incearca sa atraga cat mai multi turisti… de fapt, aici exista si o Zone Touristique cu hoteluri mult prea mari pentru gustul meu si poate si pentru potentialul turistic.

In schimb, aici, in Tozeur, am simtit cu adevarat Sahara. Nu pot sa nu-mi aduc aminte de superba plimbare cu caleasca (balade, cum ii zic francezii, cu adevarat o balada) prin palmeraie, oaza plina cu curmali si alti palmieri care au atras aici o populatie de aproap 8.000 de ani. Nu pot spune ca nu am savurat si mica medina si jocul sau de caramizi de pe fatade. Tot aici, am adoptat un taiwanez pierdut prin statia de autobuz venit ca o floare sa vada Sahara… si dupa ce l-am scos din autogara (el sustinea ca vorbea franceza, locuind in Grenoble, dar era o franceza pe care o pricepea doar el), l-am dus la hotelul unde aveam noi rezervate camere si dupa aia avea sa ne urmeze peste tot ca un catelus J.

Cred ca cel mai neasteptat lucru care l-am descoperit in zona Tozeur sunt cascadele de la Tamerza, unde am vazut o cadere de apa cu o inaltime de circa 10 metri care adapa un lac… taman bun de facut o baie. La ce iti mai trebuie Litoralul cand poti face o baie in desert? E mult mai cool.

Poate cea mai stranie zona din Tunisia pe care am strabatut-o este lacul sarat si secat Chott-el-Jerid.. O sosea il strabate prin centru legand Tozeur de zona Douz… stanga, dreapta, cat vezi cu ochii, un spatiu selenar, intrerupt, din cand in cand, de mici balti. Ne-am oprit la un moment dat, soferul microbuzului a fost destul de dragut ca sa opreasca pentru cei cativa turisti nimeriti in microbuzul de Douz pentru a putea sa topaim prin sarea de pe fundul fostului lac. Daca as fi fost Skywalker, deasupra mea ar fi fost doua luni ca in Star Wars. Dar nu eram, asa ca m-am multumit cu fenomenul Fata Morgana – in departare se vedea o mare… (uitati-va in poza de mai jos).

La Douz, nu voiam sa facem prea multi purici. Dupa fascinanta calatorie prin Chott el-Jerid (oh, n-as vrea sa ma prinda o furtuna de sare acolo), ajunsesem la Douz pentru “Sahara experience”. Si toti calatorii care ajungeau aici, fix pentru asta ajungeau. N-a trebuit sa beau mai mult de doua guri de ceai la cafeneaua de pe strada mare ca a si aparut un tip care sa ne ofere o excursie in Sahara. A urmat o negociere apriga, dar cu zambetul pe buze si am ajuns la o intelegere. Am sarit in masina sus-numitului si am plecat spre Zaafrane, un satuc aflat pe undeva pe langa Douz. Dar cum era ora siestei, iar “station des dromadaires” (cum ni s-a spus fara vreo urma de zambet, ceea ce ma facea sa cred ca chiar asta era numele oficial) era plina de dromaderi, dar nu si de stapanii lor, am fost parcati pe malul unei piscine la hotelul Zaafrane. Wow! Aici chiar ca eram in mijlocul Saharei. Intr-o piscine calda, calda, calda. Minunat.

Sahara experience a fost chiar haioasa. Dupa ce soarele s-a mai potolit un pic, un nene ne-a dus vreo doua ore peste dune pana intr-un soi de tabara pentru turisti… inconjurata cu un gard de lastari, corturi si saltele de dormit pe jos. Nimic sofisticat. Dar, ca de obicei, o oportunitate de a admira un cer plin de stele… A doua zi dimineata ne-am trezit in sunetele… Internationalei. Am iesit din cort si am dat peste un grup de adolescenti norvegieni cu profesorii lor cantand Internationala. Era 1 Mai. Le-am explicat ca acesta e un cantec blestemat in regiunea de unde vin eu si, dupa ceva timp, s-au potolit.

Cum ziceam, Tunisia inseamna desert, iar experienta desertului in aceasta tara este multipla. Dupa noaptea in desert, am inchiriat o masina si am inceput sa vizitez zona de la sud de Dades. Daca, pana aici, am gasit destui turisti, asta era o zona mai virgina din acest punct de vedere. Pe drum, nu am vazut nici o masina inchiriata. Sau aproape nici una. Asta dupa Matmata, celebrul sat asaltat de toate day trip-urile de pe litoral pentru a vizita locuintele sapate in stanca si aflate in subteran ale trogloditilor. De aici, incepea zona Star Wars, regiunea unde s-au filmat multe din episoadele mai noi din celebra serie de filme – am baut la barul extraterestrilor, am descoperit si cladirile de pe planeta lui Skywalker, si multe locuri care mi-au adus aminte de scene din celebrul film. De fapt, la sud de Dades, descoperi, pe langa desert, si numeroase ksar-uri, hambare intarite in care satenii isi tineau pretioasa recolta. Intr-o zona semidesertica unde mancarea e putina, iar graul este mai important ca aurul, satenii isi construiau hambare sub forma de cetate… Colibele lor contau mai putin, alea puteau fi distruse de navalitori, dar mancarea trebuia aparata sub orice forma.

Dupa tura prin desert, vizitand ksar dupa ksar si dupa ce am lasat masina la Dades, ne-am continuat drumul cu autobuzul, oprind la El Jem. Aici, inca o dovada a varietatii Tunisiei… El Jem gazduieste unul dintre cele mai mare amfiteatre romane, dovada a faptului ca aceasta parte a lumii a gazduit o economie infloritoare. Dupa El Jem, Sousse, centrul turismului de litoral, era la doi pasi. Si, tinand cont ca nu eram in sezon de varf, era inceputul lunii mai, am acceptat sa dam cu nasul si pe aici. Si nu ne-a parut rau. Am gasit o camera cu etaj la pret de hostel in Zone Touristique si am explorat medina, e drept cam turistica a orasului… in schimb, bine pastrata.

De la Sousse la Tunis, am folosit trenul, trebuia sa am si experienta asta in Tunisia, dupa ce cu sase ani inainte vizitasem Marocul cu trenul. Si evident ca nu puteam sa plecam acasa fara sa dam cu nasul prin St. Tropez-ul Tunisiei – Sidi Bou Said.

Cum ziceam, in ciuda parerii cvasi-generale, Tunisia nu inseamna doar hoteluri all-inclusive pe Coasta, inseamna mult mai mult. Inseamna urmele a milenii de civilizatii, inseamna desertul si experientele sale variate, inseamna peisajele din Star Wars, inseamna cascade in desert, inseamna Fata Morgana si inseamna multe, multe zambete… O tara variata, care merita totusi vazuta.

Cand sa mergi in Tunisia

Vara e mult prea cald, iar iarna inteleg ca e neasteptat de frig si mai ales in nord ploua destul de mult. As zice ca primavara si toamna sunt perfecte… si poti sa ai surpriza si sa faci baie ici si colo.

Cum ajungi in Tunisia

Nu exista curse directe Bucuresti–Tunis si nici nu au existat vreodata, doar chartere catre statiunile litorale. Din pacate, preturile sunt cam mari pentru cursele aeriene, dar daca ai timp mai mult la dispozitie, poti zbura cu vreun low-cost in Catania, in Sicilia si apoi sa iei un feribot din Trapani. Probabil costul va fi similar cu a zbura, sa zicem, cu Alitalia via Roma, dar in banii astia vezi si Sicilia :).

Unde sa stai in Tunisia

Orasele sunt pline de tot soiul de tipuri de cazare – de la pensiuni sau hoteluri ieftine, dar curate, desi unele putin in paragina, la hoteluri de 5 stele. Ei bine, in desert sa nu va astepati la hoteluri de fita, dar chiar si la Zaafrane, hotelul cu piscine din desert mi s-a parut a arata OK.

Viza Tunisia

Cetatenii romani nu au nevoie de viza, ci doar de pasaport.

Tururi organizate in Tunisia

Daca preferati un tur organizat, sa stit ca nu veti gasi prea multe in Romania. Pentru un motiv care imi scapa, marii tour-operatori romani au uitat de aceasta destinatie, ceea ce e un mare pacat. Exista un tur numit “Sahara Discovery” al celor de la Paralela 45 care fix asta face – va duce printr-o buna parte a Tunisiei… e si un pic de litoral in program, dar dupa atata desert, nu pot spune ca o sa va pice rau. Cel putin, mie mi-a cazut foarte bine. Puteti sa descoperiti amanuntele acestui tur aici.

Imagini Tunisia

Prin Sahara, poti sa gasesti si cascade 🙂 Aceasta este cascada de la Tamerza

La plimbare prin centrul Tozeur

Traversand lacul secat Chott-el-Jerid… in dreapta si stanga trebuia sa fie apa. Acum, e o mare de sare

Pe fundul lacului 🙂

O piscina in plin desert – hotel Zaafrane

Station des dromadaires

La drum prin desert

Tabara din desertul tunisian

Dupa desert, din nou in desert. Dar nu cu camila, ci cu masina 🙂

Case de trogloditi la Matmata. Acesta e hotel si am dormit in el 🙂

Va pare cunoscut ? Da, aici s-a filmat scena barului din Star Wars (daca nu ma insel)

Sa stiti ca nu arata rau 🙂

Cele mai importante cladiri ale comunitatii locale sunt ksar-urile unde se tineau granele. Si asta vi se pare cunoscut ? Evident, a fost folosit in Star Wars

Hello, Africa !

La drum prin desert

Moscheea alba din Chenini – un contrast cromatic puternic

Exista si urme ale antichitatii romane cum ar fi Amfiteatrul din El Jem

Pana la urma ajung si la mare, la Sousse

Dar sunt atras mai degraba de orasul vechi, de medina

Marea moschee din Sousse

Sidi Bou Said si albastrul sau legendar

 Monte Carlo de Tunisia – Sidi Bou Said 🙂