Castellon, Spania necunoscuta (ep. 1). Primii pasi prin Castellon – capitala si Vilafames

Cetate Vilafames

De-a lungul „carierei” mele de calator, am ajuns in numeroase locuri despre care nu auzisem mare lucru si de care m-am indragostit – cand calatoresti si uneori o iei pe langa calea batuta, poti avea mari surprize. E drept, cele mai populare locuri sunt populare pentru un motiv foarte intemeiat, dar inca poti gasi locuri care nu sunt vizitate de milioane si care sunt cu adevarat frumoase si merita vizitate. Un astfel de loc este provincia spaniola Castellon, cunoscuta mai degraba prin faptul ca aici exista o comunitate foarte mare de romani (se pare ca aproape 10% din populatie e formata din romani), dar cam atat. Nici eu nu auzisem mare lucru despre ce sa faci in Castellon pana cand am asistat la o prezentare a Patronatului din Turism impreuna cu cei de la Blue Air, singura companie care zboara din Romania direct pe aeroportul din Castellon. Si cum la respectivul eveniment am castigat o pereche de bilete de avion spre Castellon (sau Valencia invecinata), cu sprijinul Patronatului din Turismul Castellon am descoperit aceasta provincie plina de locuri foarte frumoase, dar atat de putin cunoscute. Am scris deja un articol in care prezentam „the best of” din Castellon, dar m-am gandit sa revin pe larg cu un serial despre ce am facut in Castellon.

Mai intai, unde se afla Castellon. Este o provincie din asa-numita Comunitate Valenciana, o zona autonoma a Spaniei de pe coasta mediteraneeana. Castellon se invecineaza la sud cu mult mai cunoscuta Valencia si la nord cu provincia catalana Tarragona, iar spre vest, ajungi destul de repede in Zaragoza. Valencia este cam la o ora de Castellon si acesta este probabil unul dintre motivele pentru care Castellonul se afla intr-o umbra mediatica cu adevarat nemeritata. E drept, Castellon este asezat intre doua staruri citadine spaniole – Barcelona si Valencia, iar capitala provinciei, Castellon de la Plana, nu este un oras cine stie ce, dar restul provinciei ascunde niste locuri absolut superbe.

Cum se ajunge in Castellon? Am zis deja ca Blue Air este singura companie aeriana care zboara direct intre Romania si Castellon, dar anul acesta nu a zburat decat in sezonul de vara (a inceput zborurile la jumatatea lui iunie), dupa ce în 2017 a zburat tot anul. Daca vreti sa vizitati Castellonul in extrasezon, iar Blue va hotari sa intrerupa operarea atunci, nu e nicio problema – aeroportul Valencia este in vecinatate si de acolo ajungi imediat. In plus, sunt zboruri directe intre Bucuresti (si nu numai) si Valencia tot anul.

Eu am fost in saptamana aceea cu minivacanta de Rusalii si inca nu incepuse zborul Bucuresti – Castellon, asa ca am zburat spre Valencia. Sincer, mi-ar fi placut sa zbor spre Castellon direct, pentru ca este un aeroport „faimos” in Spania – este simbolul acelor megainvestitii de stat care au dus la criza economica din 2008 – orase intregi goale si aeropoturi pe care nu aterizeaza nimeni. Aeroportul a costat nu mai putin de 150 de milioane de euro si a fost „inaugurat” in 2011, cu cateva saptamani inainte de… alegerile regionale (suna cunoscut, nu?). Dar imediat s-a aflat ca nu se poate ateriza pentru ca nu primisera OK-ul din partea guvernului Spaniei sa opereze neavand nicio omologare. Nici pista de aterizare nu era conform standardelor, asa ca a trebuit sa fie refacuta.

La trei ani dupa „inaugurare”, primul avion a decolat de pe aeroportul-fantoma, un avion charter care a transportat echipa de fotbal Villarreal… tot atunci s-a descoperit ca o sesime din suma investita in aeroport a reprezentat de fapt suma data pentru sponsorizarile diverselor echipe de sport din provincie! Villarreal fiind una dintre ele.

In 2015, la 4 ani de la inaugurare, in fine, un avion al companiei Ryanair a aterizat pe aeroportul Castellon, o premiera remarcabila. Nici astazi, aeroportul din Castellon nu este prea deranjat de companii aeriene – Ryanair opereaza doar două rute (Londra si Poznan) si sezonier Sofia, iar Blue Air este cealalta companie importanta operand aici cu zboruri Bucuresti – Castellon. In fine, oamenii de la aeroportul Castellon se chinuie sa aduca mai multe companii aeriene, dar este greu – megaaeroportul Valencia este la doar 68 km si acolo zboara o groaza de companii aeriene … e un soi de poveste a aeroportului Arad mult prea aproape de Timisoara. Si da, mi-ar fi placut sa zbor pe „faimosul” aeroport, dar inca nu incepusera zborurile.

Asa ca am aterizat pe aeroportul Valencia, unde ma astepta o masina inchiriata cu care urma sa bat soselele (perfecte) ale Castellonului in urmatoarele zile. Un Peugeot nou-nout si dornic de explorare ca si mine 😊. Dupa ce m-am obisnuit un pic cu comenzile, mi-am setat GPS-ul spre hotelul Tryp Castellon Center si am plecat la drum. Iesit pe autostrada, am prins un apus de soare superb (din pacate, nu l-am fotografiat pentru ca „zburam” pe autostrada si, din pacate, eram singur in masina), dar in curand am ajuns in Castellon la hotel. M-am oprit in parcarea subterana a hotelului, un hotel fain, de tip business – urban, aflat la doi pasi de centrul orasului.

Am ajuns insa la timp sa prind finala Ligii Campionilor intre Real Madrid si Liverpool. Ma gandeam ca poate ar fi fost mai interesant daca as fi fost la Kiev sau barem la Madrid, dar am trait finala si la Castellon, unde tot orasul parea drapat in steagurile albe ale Realului. Si tot orasul se cutremura la golurile madrilenilor – chiar si cele in urma unor greseli penibile ale portarului de la Liverpool… Si dupa meci, am iesit pe strada… nu, nu s-au adunat mii de oameni pe strazi, in schimb dinspre port se vedeau artificii. Dar si asa, chiar destul de tarziu, m-am dus pana in piata centrala a orasului unde era pustiu… dar luminat a giorno, o oportunitate perfecta de facut poze.

 

A doua zi dimineata, am revenit in centrul Castellonului. Mi s-a confirmat ceea ce stiam – din punct de vedere turistic nu este un oras cine stie ce. O piata centrala interesanta, o catedrala, cateva cladiri faine si o zona pietonala comerciala, dar fara valente turistice. M-am plimbat un pic, am intrat in catedrala, m-am uitat cu jind la clopotnita de langa, pentru ca era inchisa si mi-ar fi placut sa ma catar (deh, eu ma catar ca o pisica peste tot pe unde merg 😊) si am decis sa plec mai departe… poate mai departe e ceva mai interesant.

Am iesit din fortareata parcarii subterane si am pus GPS-ul cap compas Vilafames. Cand imi facusem temele pentru Castellon, citisem undeva ca Vilafames (alaturi de Peniscola si Morella din provincia Castellon) ajunsese pe lista „celor mai frumoase sate ale Spaniei” – Los Pueblos Mas Bonitos de Espana, asa ca aveam mari asteptari. Sa fii pe aceeasi lista cu incredibilele pueblos blancos din Andaluzia insemna ca chiar e ceva deosebit. Si a fost.

Dupa ce am subtraversat autostrada de pe coasta mediteraneeana, am condus un pic printr-un peisaj placut, cand, dupa un deal, a aparut brusc un sat care se catara pe un deal abrupt incununat de un castel. Arata wow… daca nu ar fi fost prea multe masini in spatele meu, as fi oprit acolo in mijlocul drumului. Era incredibil! Da, era un sat mas bonito! GPS-ul ma tragea spre centru, dar am intuit ca ar fi o strada care parea sa se catere spre un punct de panorama, asa ca am strunit Peugeot-ul si am urcat la deal. Si, oh, da, avusesem mare dreptate. Am parcat undeva printre niste copaci mediteraneeni si, aproape in fuga, am inceput sa ma catar pe o stanca de unde sa prind cele mai bune unghiuri. Era locul ideal pentru un photo-shoot, dar era pustiu, asa ca m-am multumit sa fotografiez acest sat absolut minunat.

Vilafames, ca majoritatea localitatilor din zona, are o istorie multimilenara. Zona a fost locuita din perioada paleolitica – aparent, exista chiar si un homo erectus vilafamensis, una dintre speciile humanoide care au trait in Europa inainte de venirea noastra, a homo sapiens-ilor, dar care la randul lor descoperisera focul si uneltele, insa care n-a supravietuit. De altfel, provincia Castellon e plina cu pesteri unde s-au descoperit urme ale oamenilor prehistoricio, inclusiv forme artistice ale acestora, dar despre asta va voi povesti intr-un episod urmator. Vilafames a devenit o localitate importanta in perioada maurilor, acestia construind si mandra cetate care a fost distrusa (ca si o buna parte din oras) in timpul razboaielor civile care au ravasit Spania in secolul al XIX-lea (cei care au auzit de sangerosul razboi civil din 1936 – 1939, terminat cu victoria lui Franco, ar trebui sa stie ca Spania a avut parte de un razboi civil mai indelungat si mai distructiv in secolul al XIX-lea intre liberali sau isabelieni si conservatori sau carlisti). O alta parte a orasului vechi a fost bombardata de aviatia franchista in 1938. Orasul a fost reconstruit, cetatea, ba.

Am lasat masina intr-o parcare gratuita la piciorul dealului si am inceput sa urc… mai intai ulite turistice, pline cu restaurante si baruri, este totusi un sat turistic, cunoscut in restul Spaniei – de altfel, 95% din turistii pe care i-am intalnit erau spanioli, si nu numai in Vilafames, ci in intreaga provincie – Castellon pare sa fie o nestemata pe care spaniolii nu vor s-o imparta cu altii cum e cazul Tenerifelor, Ibizei sau Andaluziei, pare s-o tina „secret” doar pentru ei.

Pe drum spre partea din varf a satului, m-am intersectat cu o mica orchestra, una dintre acele procesiuni pe care le descoperi cand nici nu te astepti in toata lumea hispanica – nu numai in Spania, ci si in America de Sud sau in Filipine. Am descoperit si biroul de informatii turistice, unde mi s-a recomandat sa ma duc la Muzeul de Arta Contemporana… am luat-o pe micutele ulite contorsionate, si am descoperit un vechi palat de secol al XIV-lea. Wow… arta contemporana intr-un sat care parca a ramas blocat in timp? Dar imi plac contrastele acestea si am intrat.

Ideea Muzeului de Arta Contemporana a aparut datorita faptului ca, in anii 70, o serie de pictori si sculptori au descoperit Vilafames, inspirati de frumusetea lui, s-au mutat aici. Vilafames a fost un soi de Balcic al Castellonului. Si in urma lor a ramas o colectie de arta contemporana, de arta modernista gazduita de o structura istorica nealterata. Un contrast fain. Si cum arta contemporana este mai mult o arta de dispozitie sufleteasca, si nu o arta explicita (decat pe alocuri), mi-a placut mult, mult de tot. As fi stat mai mult, dar se inchidea muzeul, si m-ar fi inchis aici 😊.

Asa ca am revenit pe stradutele si ulitele de secol al XV-lea care urcau toate. Si am facut ce imi place mai mult – m-am pierdut pe aceste ulite, am coborat, am urcat, am fotografiat toate aceste case cu ziduri de cetate (unele incastrate maiastru in stanca dealului), m-am bucurat de flori, de palmieri si de soare… Si pana la urma am ajuns si sus, in varf, printre ruinele castelului de unde am avut parte de cele mai frumoase panorame ale satului si ale regiunii. Si m-am asezat acolo sus, pe stanca, singur, admirand turnul rotund care a rezistat carlistilor si franchistilor, dar si dealurile semiimpadurite si satul care se catara spectaculos pe deal… Unul dintre acele momente pe care cu greu le uiti.

 

Dar ziua se termina si voiam sa ajung inainte de caderea noptii la hotelul care ma astepta. Urma sa dorm la Benicassim, statiunea marina a Castellonului, aflata in proximitatea capitalei Castellon de la Plana, un soi de Mamaia a Castellonului. Asa ca mi-am stabilit tinta pe GPS – Hotel Intur Bonaire Benicassim.

Dar despre Benicassim si mai ales Peniscola, cetatea-insula care a jucat rolul de resedinta papala, va voi povesti in episodul urmator 😊.

Imagini Castellon de la Plana – Vilafames

Blue Air Bucuresti Valencia

Gata de imbarcarea spre Valencia

Blue Air In Aer

Norul acela ziceai ca e un vulcan in eruptie

Avion Blue Air

Deasupra Austriei, ma uit pe geam, vad un avion. Bag niste zoomi si … wow, e un Blue Air 🙂

Rent A Car Valencia

Peugeot-ul meu care m-a plimbat prin toata provincia Castellon

Tryp Castellon Center

Prima noapte – in centrul Castellon-ului

Camera Tryp Castellon Center

Cam asa arata camera. Faina 🙂

Finala Ligii Campionilor

Hala Madrid !

Castellon De La Plana

Dar suporterii nu au luat cu asalt centrul. Dimpotriva, era pustiu 🙂

Piata Centrala Castellon

Piata centrala

Statui Castellon

Statui haioase prin blocurile din Castellon de la Plana

Biserica Castellon

Piata centrala – ca de obicei cu o catedrala

Interior Biserica Castellon

Cam asa arata interiorul. Nu tocmai incarcat ca in alte biserici din Spania

Castellon

Frumoasele cladiri din centrul orasului

Sosea In Castellon

Soselele din Castellon

Vilafames

Wow ! Vilafames !

Cetate Vilafames

Citadela, o adevarata coroana a orasului

Vilafames Castellon

Si acum, sa va prezint Vilafames 🙂

Strazi Vilafames

 

Orchestra Procesiune

O procesiune atat de spaniola

Piata Centrala Vilafames

Piata centrala din Vilafames cu primarie si birou de informatii turistice

Muzeu Vilafames

Arta moderna intr-un palat de secol XV

Nud

 

Muzeu Arta Contemporana

 

Ulite

Din nou, pe ulitele medievale din Vilafames

Cladiri VIlafames

 

Vilafames Panorama

Am ajuns sus, la citadela

Turn Vilafames

Urmele citadelei

Floare Spaniola

Ce frumoase sunt florile din Castellon !

Rock Of Vilafames

Roci si cladiri in Vilafames

Hotel Intur Bonaire Benicassim

In fine, am ajuns si pe malul marii, la Benicassim

Comentarii

  • Cine sa țină cu realul intre Valencia și Barcelona și, mai ales, cu villareal la câțiva km?:)

    ik 13 iulie 2018 10:35 Răspunde
    • Orasul vuia la golurile Realului :).

      Imperator 13 iulie 2018 15:50 Răspunde
      • Da, de supărare 🙂

        Bogdan petriceicu 5 noiembrie 2019 10:52 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii