Cand imi faceam temele pentru calatoria in Ciclade, m-am apucat sa citesc si despre insula Paros. O gasisem pe harta, pe undeva pe langa Naxos si Mykonos (ambele erau pe harta intentilor mele) si aflam ca e un Mykonos ieftin. Unii bloggeri spuneau ca Paros este Mykonos de acum 20 ani – chic, cochet, in pas cu moda, dar mai ieftin. Sincer, am fost atras si nu prea. Mykonos este cunoscut mai mult prin cluburi si ca e foarte gay-friendly (ceea ce este adevarat, dar Mykonos e mai mult decat atat), asa ca initial voiam sa fac doar o excursie de o zi din Naxos (cele doua insule sunt extrem de apropiate, faci cam 30 minute cu ferry si se pot vedea usor cu ochiul liber). Din nou, e bine sa ai niste consultanta de la oameni care au fost intr-un loc pentru a lua cele mai bune decizii – in cazul de fata Giorgos de la biroul bucurestean al Biroului de Promovare Turistica a Greciei mi-a zis ca ar trebui sa dorm o noapte in Paros. Cel putin o noapte. Si pentru ca urmez sfaturile oamenilor competenti in orice domeniu, am zis, ok – stiu e mai greu, fa bagaje, desfa bagaje, cara bagaje, dar a avut deplina dreptate. De fapt Paros este insula in care am regretat ca nu am stat decat o zi si jumatate. Din cele 4 insule in care am fost, cel mai nedrept am fost cu Paros – ar fi trebuit sa stau aici cel putin 3 zile full (o zi pentru “surioara” mai mica – Antiparos), dar din pacate niciodata nu e timp destul. Si sincer sa fiu, am plecat de pe Paros gandindu-ma cand si cum sa ma intorc aici. Cum Milos este 100% pe lista mea de obligatorii si nu e chiar departe, ma uitam pe harta crosetand un traseu cu Milos, Paros, Antiparos, poate si un Sifnos ca e pe drum :).

Deci, care e concluzia mea ? Este pacat sa spui ca Paros este un Mykonos mai ieftin. Paros este o insula superba cu atmosfera ei, cu colturile sale minunate, cu oraselele sale traditionale, cu oceane de flori, cu case albe stralucitoare (cea mai apreciata marmura din Grecia antica provine de la carierele din Paros – in consecinta, statui fundamentale precum Venus din Milo, Nike din Samothraki, ambele le poti vedea la Louvre sau incredibilul Parthenon au fost construite cu marmura din Paros). Cred ca Paros este chintesenta Cicladelor pe care le-am vazut – are localitati traditonale cu case albe si flori peste tot de care te indragostesti, are niste panorame superbe (desi nu e la fel de muntoasa ca Naxos, Paros are muntii ei, iar panorama de la manastirea Agios Antoniou este pur si simplu naucitoare), are plaje de neuitat (nisip fin, loc garla, plaje dedicate sporturilor marine sau mai linistite), mancare minunata. Inteleg ca exista si niste cluburi mai mult sau mai putin celebre (probabil de aici a venit si renumele de “micul Mykonos”), dar erau inchise cand am ajuns in Paros din precautie pentru covid. Este o insula de care m-am indragostit pentru simplu motiv ca nu ma asteptam la nimic, dar mi-a dat totul – Ciclade at its best !

De asemenea, am avut si un ghid care m-a dus prin diverse locuri de pe insula – Eleni care m-a plimbat pe toate stradutele alambicate ale celor doua orasele de pe malul marii. Orasele-port traditionale din Ciclade au stradutele foarte alambicate – secole de-a randul piratii au infestat apele Marii Egee, atacand nediscriminatoriu sate si orase, asa ca una din strategiile de aparare ale localnicilor a fost sa isi construiasca asezarile ca un labirint, cu ulite inguste si intortocheate, capabile sa dezorienteze pe oricine si unde puteau fi organizate ambuscade (casele erau de asemenea legate intre ele, asa ca localnicii puteau sa se deplaseze rapid si sa ii atace pe pirati). Daca inainte, acest plan general avea darul de a zapaci piratii, astazi, mi se pare absolut fabulos – nu iti trebuie o harta, pur si simplu, te pierzi pe stradutele pline de flori si magazinase sau mici restaurante si barulete si te bucuri de ceea ce vezi si simti.

Am ajuns in Parikia, capitala insulei Paros cu ferry-ul venind din Naxos. Cum ziceam, cele doua insule sunt extrem de apropiate, asa ca am facut 30 de minute (a durat asa de mult pentru ca Parikia nu este pe partea cu Naxosul, a trebuit sa ocolim insula pe la nord). Paros fiind destul de central in arhipelagul Cicladelor a fost dintotdeauna un centru pentru ferry-uri, asa ca are legaturi cam cu orice insula din zona, evident, si cu Pireu, portul Atenei (faci cam 2 ore si ceva cu ferry-ul rapid si vreo 4 ore cu cele lente). Paros are doua centre urbane importante – Parikia si Naoussa, dar portul principal este la Parikia.

Cum am coborat din port, m-am bucurat sa fiu intampinat nu numai de Eleni, ci si de o moara de vant, unul din simbolurile incontestabile ale Cicladelor. Tot aici, la doi pasi de debarcare, se afla cateva agentii de unde poti inchiria imediat o masina (acum nu stiu cum o fi in sezonul de varf in anii “normali”, dar in septembrie 2020, totul se rezolva in cateva minute). Eu am inchiriat un mic Chevrolet Spark de la Paros Drive. Cum ziceam, avantajul este ca sediul lor e la 50 de metri de unde debarci din ferry si tot acolo poti lasa masina la plecare – nu trebuie sa te chinuiesti cu sa o lasi nu stiu unde. Totul e rapid si extrem de simplu. Pretul a fost 18 euro pe zi + asigurare. De asemenea, poate sa ti-o aduca si sa o ia si de la hotel, aeroport, etc.

Ca veni vorba de aeroport, Paros are si el un aeroport. Am inteles ca are o pista mai lunga ca cel din Naxos (in Naxos, nu pot ateriza decat avioane mici, cel mai mare fiind un ATR 42). Pista aeroportului din Paros (cel nou a fost deschis in 2016) poate primi chiar si avioane Boeing 737 – vara asta au venit chartere din Cehia si Austria, asa ca sper ca la un moment dat si operatorii nostrii de chartere vor lua in considerare si Paros ca o destinatie de vacanta pentru romani. Pana atunci, se ajunge simplu – zbori cu Wizz la Mykonos si de acolo iei ferry pana in Paros (face cam 40 minute cel rapid) si a costat 28,70 euro (cel lent e mai ieftin, poti verifica optiunile de transport pe ferries.gr).

Odata luata masina in primire, am luat la pas minunatul orasel Parikia. Dar ca si in cazul articolului despre Naxos, ma gandesc sa structurez articolul ca un mini-ghid. Deci

Localitati pe care trebuie sa le vezi in Paros

Cred ca fiecare localitate din Paros are sarmul ei, dar cele mai faine sunt Parikia, Naoussa, Lefkes si Prodromos.

Parikia – capitala insulei (nu va ganditi la cine stie ce metropola, are doar 4500 locuitori permanenti) este un oras plin de sarm. Cum am zis, ceea ce merita este sa o iei pe ulitele sale, sa te lasi incantat de albul cladirilor si de culorile exuberante ale florilor de bouganvilla. Te poti plimba putin pe malul marii (mai ales la apus de soare), dar in rest, fa-te pierdut pe stradute. Ca peste tot, exista si o zona putin mai inalta, unde a existat o citadela venetiana (Paros, ca si restul insulelor din zona a fost parte a ducatului de Naxos sub influenta venetiana timp de secole) din care mai poti identifica din cand in cand fragmente de ziduri si turnuri. Exista insa un obiectiv turistic major care nu trebuie ratat – este vorba de biserica Panagia Ekatontapiliani (da, recunosc, e un nume greu de retinut, dar mai bine o retineti ca “Biserica cu 100 de usi”). Este una dintre cele mai vechi biserici din Grecia si chiar din lume, traditia spunand ca a fost fondata de imparateasa Elena, mama imparatului Constantin cel Mare care a poposit in Paros pe drumul spre Ierusalim (unde ar fi descoperit urmele rastignirii). Biserica actuala a fost construita de imparatul bizantin Iustinian (cel care a construit si Catedrala Ortodoxa Sfanta Sofia din Constantinopole) deoarece prima biserica a fost distrusa. Chiar si mareata catedrala al lui Iustinian a fost afectata de un puternic cutremur in secolul XVIII, dar a fost refacuta. De ce i se spune “cu 100 usi” – pentru ca are doar 99 de usi si cea de-a o suta, cea secreta se va deschide in mod miraculos in momentul in care Constantinopolele va fi eliberat si Catedrala Sf. Sofia va redeveni oficial biserica crestina.

Naoussa – cea de-a doua localitate ca importanta a insulei (are 2500 de locuitori, sa nu va asteptati la un mega-oras), un alt vechi port cu ulite imbarligate si flori debordante. Punctul forte al localitatii este vechiul port unde sunt trase cateva ambarcatiuni turistice si unde se afla numeroase terase unde pestele servit devine o adevarata opera de arta. Si aici exista o mica fortificatie venetiana, dar nu pe deal, ci construita in golf – nu am ajuns ca marea era agitata si m-ar fi facut ciuciulete. Tot aici, in Naoussa am si dormit singura noapte in Paros la incredibilul hotel Lilly Residence, un hotel mult prea frumos ca sa nu ii dedic un articol separat.

Lefkes – peste tot era prezentat ca fiind satul traditional tipic din Paros si este cu adevarat, o bijuterie. Spre deosebire de Naoussa si Parikia, nu este port, nu se afla la mare (dar tinand cont de dimensiunile insulei Paros, marea nu e prea departe de nicaieri de pe insula), in schimb este cred ca localitatea cea mai inundata de flori pe care am vazut-o in toate Cicladele. Cocotata pe niste dealuri domoale, cu cladiri albe stralucitoare si adevarate covoare florale rasarind de peste tot, Lefkes este o adevarata incantare. Este de asmenea un sat pietonal (mai trece cate o motoreta din cand in cand) – iti lasi masina la intrarea in sat intr-o mica parcare gratuita (care cred ca geme de masini intr-un sezon “normal”) si apoi, trebuie sa o iei la picior. Ca in orice sat grecesc, inima, centrul localitatii este unde impozanta biserica e construita, unde, poti de asemenea sa mananci ceva la tavernele din jur. Personal nu am mancat in Lefkes, ci in Prodromos, satul de fix langa (o alta bijuterie de sat) la Estiatorio o Tsitsanis unde mancarea a fost asa de buna ca am mai venit a doua zi sa mai iau pranzul odata (cred ca a fost singurul restaurant unde am mancat in Paros).

Prodromos – cum ziceam si mai sus, este o bijuterie de sat. Este mai mic ca Lefkes, are o forma de cetate (de fapt, intri in el pe sub o clopotnita de biserica, din aceea tipic greceasca) si spre deosebire de mai labirinticele localitati din Paros, aici ai parte de un traseu circular. Aici am gasit probabil cea mai frumoasa casa din Ciclade – o casa privata (desi la prima vedere ai crede ca e un magazin de suveniruri) unde sub o mare de bouganvilla se afla tot soiul de vase albastre – nu albastrul ala tare de la casa lui Yves St. Laurent din Marrakech, ci un albastru mai bland, mai diafan, mai romantic.

Panorame

Manastirea Agios Antoniou – sunt convins ca daca as fi stat mai mult in Paros, as mai fi gasit niste panorame de neuitat, dar aici, langa manastirea Agios Antoniou am avut parte de cea mai frumoasa priveliste din toata calatoria in Ciclade. Ganditi-va ca Paros este o insula strabatuta pe mijloc de niste munti ca o coloana vertebrala (cel mai inalt varf este Agios Pantes si are 775 metri – se poate ajunge cu masina daca crezi ca nu te tin picioarele). Muntele se apropie mai mult de coasta vestica (acolo unde se afla Parikia), dar, spre est, gasesti o campie mai lata. Aici, fix pe malul apei, apar ca prin farmec, cateva dealuri destul de abrupte. Am remarcat dealul Agios Antoniou cand coboram dinspre Lefkes spre coasta – m-a atras din prima secunda ca un magnet. In prima zi, nu am putut sa-l urc, dar a doua zi nu am putut, pur si simplu nu am putut sa plec de pe insula pana sa nu ma urc – probabil daca as fi avut timp, l-as fi luat la pas, dar asa, fiind sub presiunea timpului (aveam ferry spre Mykonos la ora fixa), am urcat cu Spark-ul (da, se poate), am tras un pic de masina, dar am ajuns. Panorama este incredibila – marea aceea albastra, satele albe urcand pe munti, sau razand in soare in campie, plajele stralucitoare, Naxos, vis-à-vis la doi pasi (Naxos Town, capitala se vedea perfect, precum si varful Zas pe care il urcasem cu cateva zile inainte), a fost extrem de dificil sa ma desprind, Extrem.

Plaje in Paros

Paros este o alta insula binecuvantata cu plaje superbe si numeroase. Ideea de distantarea sociala exista aici de cand exista turismul si probabil ar trebui sa vina milioane de turisti simultan sa nu mai gasesti un colt linistit de plaje. Am fost doar pe cateva si in trecere – timpul nu mi-a permis mai mult. In plus, datorita uraganului care trecuse prin zona (care a lovit puternic Zakynthos pe coasta ionica, in Ciclade a fost doar o ploaie din aceea puternica de vara), marea devenise destul de rece – in cateva zile isi revenea la o temperatura faina.

Plaja Kolymbithres – se afla la circa 10 minute de mers cu masina de Naoussa, e practic peste golf de Naoussa – in drum, ai o panorama minunata a vechiului orasel pescaresc, care straluceste in soarele apusului – cladiri albe aducandu-mi aminte de medinele Africii de Nord, cu o biserica dominatoare pe varful dealului. Ce e special la Kolymbithres ? Stancile supra-realiste printre care te strecori sa descoperi plaje mici, intime, dar cu nisip fin. Exista si plaje amenajate (cu bar pe plaja), dar si unele mai salbatice.

Plaja Kalogeros – aflata practic sub dealul pe care se afla panorama aceea fantastica de care v-am povestit, o plaja linistita, adapostita de stanci, dar destul de ampla. La doi pasi, se afla plaja Molos care are si un mic debarcader.

Golden Beach – este considerata una dintre cele mai bune plaje din Grecia pentru sporturi nautice. Fiind extra-sezon si fiind si fatidicul an 2020, cand am ajuns la Golden Beach nu erau mai mult de 3 – 4 surferi, dar era evident ca este plaja lor. Chiar si pentru cei care nu prea sunt pasionati de surfing de orice fel, plaja are nisip fin, este ampla, iar golful destul de adapostit este ideal pentru cei carora nu prea le plac valurile

Ce ar mai fi trebuit experimentat in Paros

Cum am zis, nu am avut timp in Paros. Am fost doar in viteza. Doar o zi si aproape jumatate. Dar eu zic ca e musai sa ma intorc, m-am indragostit prea tare de insula asta. Asa ca iata ce am pe agenda pentru data urmatoare

Antiparos – insulita surioara mai mica, aflata la doi pasi de Paros (aparent sunt ferry-uri la fiecare jumatate de ora). Am auzit ca are o atmosfera superba, atat de faina incat Tom Hanks (casatorit cu o grecoaica) si-a cumparat o casa aici si i-a devenit “acasa”).

Valea fluturilor – nu era exact sezonul pentru fluturi in septembrie, dar cand e sezon (vara), inteleg ca dai peste o colonie cu mii si mii de inaripate

Varful Agios Pantes – e cel mai inalt, de acolo, vezi si Mykonos, si Ios, si Naxos, hat, pana spre Milos, e musai sa ajung. Calare sau pe jos :).

Plaje – hei, am fost in viteza pe 3 plaje. Sunt zeci de plaje. Si trebuie sa am timp de balaceala.

Mini-croaziere pe mare – sunt si in Paros si cred ca sunt superbe

Sfaturi logistice

Cum ajungi pe Paros

Se poate ajunge cu avionul din Atena (Olympic Airways detinut de Aegean si Sun Express au zboruri frecvente mai ales vara), dar modul popular este sa ajungi cu ferry. Paros este un mic hub al ferry-urilor fiind in centrul Cicladelor, asa ca e imposibil sa nu gasesti legaturi spre majoritatea insulelor de pe langa. In sezon, exista mai multe ferry-uri pe zi din Pireu, portul Atenei.

Odata cu aparitia zborurilor Wizz din Bucuresti spre Santorini sau Mykonos, cel mai usor este sa zbori in Mykonos (care e mai aproape, dar nici Santorini nu e departe) si de acolo sa iei ferry. Poti gasi toate informatiile – companie, preturi, orare aici.

Unde am stat in Paros

Intr-un hotel absolut splendid. De fapt, nu e un hotel, este un boutique suites hotel care are doar mini-apartamente cu piscina proprie. Se numeste Lilly Residence, se afla in Naoussa (cam 10 minute pe jos de centrul plin cu taverne si magazinase) si sincer, merita un articol separat. Care va veni in zilele urmatoare.

De unde am inchiriat masina in Paros

Ca peste tot, in Grecia, nu va fi greu sa gasesti o agentie de inchiriat masini. In cazul Parosului, la nici 100 metri de la coborarea din ferry, vei da de o serie de astfel de agentii. Eu am inchiriat masina de la Paros Drive, un Chevrolet Spark ieftin si bun.

Am vizitat Naxos cu sprijinul Greek National Tourism Organisation, Wizz Air si a Primariei din Paros carora le multumesc pentru sprijin si ospitalitate !

Imagini Paros

Sosirea in Paros, intampinat de o moara de vant. Vedeti unde e ferry-ul, poza e facuta de la Paros Drive de unde am inchiriat masina 🙂

Cam asa arata un ferry ce leaga diversele insule din Ciclade. Nu e o barcuta cu panze 🙂

Minunatele stradute din Parikia

Vechile fortificatii venetiene integrate in cartierul de azi

Biserica celor 100 de usi

Inclusiv interiorul

Naoussa, vechiul sat pescaresc

 🙂

Vechiul port, locul preferat de luat masa

Kalamari la uscat

Portul din Naoussa

Lefkis, pitorescul sat de munte

Terasa din piate centrala

Ca in orice localitate greceasca, biserica este un landmark important

Restaurantul Estiatorio o Tsitsanis  din Prodromos – unde am mancat nu o data, ci de doua ori

Minunatul sat Prodromos

Cred ca e cea mai frumoasa casa din Ciclade !

Drumul spre Agios Antoniou

Si ce poti vedea de sus

Campia litorala din estul insulei

Naoussa – aduce cu medinele nord-africane 🙂

Spre plaja Kolymbithres

Kolymbithres

Un sezlong din piatra 🙂

Plaja Molos

Plaja Kalogeros

Apus de soare in Paros

Golden Beach

Seara prin Parikia

Mmmm

Acele mici biserici din Ciclade

Lilly Residence, hotelul meu de lux din Paros

Cu o mini-piscina personala 🙂

Micul meu Spark cu care am bantuit pe insula

La revedere, Paros. Sunt sigur ca va fi o revedere !