Iranul altfel. Turist printre persani. De Iuliana Alexa

Fete in Iran: Tinere cochete in Iran

Nu am mai scris de multa vreme despre Iran si cred ca e pacat. E una din tarile care le iubesc si in care m-am simtit cel mai bine. Asa ca imediat m-am bucurat cand Iuliana Alexa, redactor-sef la revista Psychologies m-a contactat pe Facebook si m-a intrebat daca nu as gazdui un articol de-al ei despre Iran. Sigur, cum sa nu ! Mai ales ca Iuliana tocmai s-a intors din Iran si are impresiile de calatorit inca proaspete. Un articol excelent care exploreaza universul feminin din aceasta tara.

Când te duci prima dată într-o ţară străină faci un util experiment de măsurare a ignoranţei (a celei proprii şi a altora). Îndeobşte nu suntem conştienţi de ceea ce nu ştim, de cantitatea enormă de informaţie pe care nu o deţinem. Şi nu suntem conştienţi nici de hiperbola retorică ce ne acoperă ignoranţa. Când să plec, mi s-a reproşat că mă duc “în ţara aceea unde femeile sunt ucise cu pietre şi stă să izbucnească războiul”.

Mitologia legată de Iran implica obţinerea greoaie, aproape frauduloasă, a vizei, urmărirea telefoanelor, un atac iminent din partea Israelului şi, eventual, poliţia pe urmele mele să verifice dacă port, regulamentar, hijab. Niciuna din aceste năpaste nu m-a lovit, viza se obţine foarte uşor (şi se lucrează la proceduri de facilitare suplimentare), chiar de pe aeroport, din două bucăţi low- cost eşti la Teheran, în plus, persanii sunt de o sociabilitate debordantă, lucru care îi face din start simpatici. În plus, adoră cuvântul “merci”.

 

Femei, între ele

Ca să ilustrez adevărul “după femei se uită de obicei alte femei” (şi revista de iepuraşi are un lectorat feminin mai consistent la unele numere decât cel masculin), m-am dus în Iran interesată să întâlnesc femei, să stau de vorbă cu ele, să aflu ce gândesc ele de sub hijab. Vreo urmă de feminism? Sunt resemnate? Sunt mândre de portul vălului, aşa cum par fiicele Islamului emigrate prin Europa şi dornice să-şi păstreze identitatea? Cum se distrează? Se uită fetele după băieţi? Sunt frumoase? Au nasul mare? Să dăm deoparte repede detaliul acesta: în medie, sunt cam ca toată lumea, dar extremele sunt orbitor de frumoase şi impecabil machiate. Pentru că au voie să expună doar faţa şi mâinile, ei bine, iranienele au cele mai îngrijite mâini şi cele mai aranjate feţe. Cele care nu au fost dăruite de Allah îşi fac rinoplastie (de altfel, industria medicinei estetice prosperă în Iran – este ţara cu cele mai multe operaţii pe nas din lume). Unele sunt un spectacol de feminitate, încercând să iasă în evidenţă din uniforma lor ternă. Nicăieri nu dau femeile atenţie la detalii ca acolo, aici un cercel foarte lung şi excentric care iese de sub hijab individualizează un look, dincolo e machiajul unor ochi indecent de verzi cu gene penibil de lungi…

 

Cu hijab sau fără

Ce am aflat mi-a întărit credinţa că poţi fi persan, aşa cum poţi fi, de exemplu, marţian. Să ai un sistem de repere individuale şi sociale total diferit de al meu şi să şi fie bine cu ele. Vor să poarte hijab? Foarte bine, e alegerea lor şi nu pare să fie cel mai deranjant lucru. Sigur, hijabul e o declaraţie politică, la fel cum e nuditatea femeiască în Occident. Că nu are niciun sens să te revolte, pentru că e oricum ceva inculcat de generaţii femeilor. E mai dificil când e cald doar… Hijabul nu este obligatoriu în familie, însă, de la vârsta de 9 ani, orice fetiţă trebuie să-şi acopere capul în public. “Tineretul nostru este influenţat de neocolonialism şi stilul său de viaţă, felul de a se îmbrăca, de a mânca, unde se duc şi ce-şi doresc”, spune un mesaj al Departamentului de Femei şi Familie. Hijabul este pavăza moralităţii, dar şi “viziunea asupra lumii a acelei ţări”. “Relaţia dintre văl şi castitate nu este una de identitate, ele sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Există şi cazuri rare de persoane care poartă văl, dar nu sunt caste. Vălul şi castitatea sunt ca trupul şi sufletul”, mai spune filosofia aceasta. Castitatea este o adevărată obsesie, la fel prevenirea delictelor sexuale de orice gen. Într-o ţară unde adulterul este pedepsit cu lovituri de bici sau chiar cu moartea există un cult extrem al familiei şi monogamiei şi o propagandă intensă împotriva seducţiei: “Când femeile încep să concureze una cu cealaltă pentru atenţia sexului opus, multe prietenii dintre femei se pierd”, afirmă sentenţios codul de comportament iranian emis de Departament. În plus, “hijabul aduce demnitate femeii, ea nu va mai fi privită astfel ca un obiect sexual, ci ca o fiinţă umană. Hijabul întăreşte legăturile de familie”.

 

Biologia şi legea

Nu ştim care e rata de succes a familiei iraniene, ştim doar că rata de divorţ e în creştere. Protocolul divorţului în Iran are însă anumite specificităţi… curioase: femeile sunt considerate mai emoţionale şi din această cauză mai înclinate să ia decizii pripite de a divorţa. În zilele noastre sunt mai multe femei care deschid un proces de divorţ decât bărbaţi. Articolul 1.129 din Codul Civil spune că o femeie poate divorţa dacă bărbatul nu o întreţine. Întreţinerea materială a soţiei este obligatorie pentru bărbaţi în Iran, chiar dacă vine dintr-o familie bogată. Femeia este liberă să se mărite cu cine vrea ea (nu este căsătorită împotriva voinţei sale) şi dacă se dovedeşte că suferă în mariaj Curtea desface căsătoria. Pare simplu, dar statul iranian insistă pe prezervarea legăturii matrimoniale cu orice preţ. Dacă soţii se plâng de insatisfacţie sexuală şi vor divorţ, înainte de scăpa unul de altul trec musai prin cabinete de consiliere care încearcă să-i împace. Biologia feminină se amestecă inextricabil în sistemul legal: formula divorţului trebuie pronunţată de către femeie numai dacă nu este la menstruaţie sau nu s-a culcat cu soţul ei în luna de dinaintea procesului. Ei, cum dovedeşti asta? Excepţia nu se mai aplică dacă este însărcinată sau la menopauză. Explicaţia este că această perioadă permite liniştirea emoţiilor intense şi schimbarea deciziei pentru păstrarea căsniciei. Există şi divorţul “khullah”, în care ea îşi despăgubeşte soţul pentru pierderile suferite de acesta prin a o fi luat de nevastă. Divorţul “mubarat” se declară din cauza infertilităţii perechii sau a călătoriilor prelungite care nu permit o viaţă comună. Înainte de orice decizie de acest gen însă, cuplul trece obligatoriu pe la mediator. “Idda” este perioada post-divorţ în care femeia nu se poate recăsători şi durează “3 perioade menstruale”. Dacă în această perioadă el se întoarce la ea, se recomandă continuarea mariajului. Mai poate exista şi situaţia în care soţul divorţează de soţie pentru a treia oară şi atunci nu mai are voie să o ia şi a patra. Se consideră că e un bărbat superficial care nu ştie ce vrea…

 

În public sau în gineceu

Femeile au o poziţie discretă în structurile de conducere, dar nu mai discretă decât a româncelor, de exemplu. Iranienii au o ministresă (a Sănătăţii, doamna Marzieh Vahid Dastjerd) şi câteva parlamentare. Doamna Hejazi, preşedintele Departamentului pentru Femei şi Familie, spune că lumea dă atenţie iranienelor care insultă veşmântul islamic (Golshifteh Farahani, superba actriţă din “Poulet aux prunes” s-a arătat la Oscar într-o rochie scurtă, ba, mai mult, a pozat dezbrăcată), dar că femeile lor sunt mult mai pudice de la natură… Nu ştiu ce să cred. Asimetria sexelor în Iran e evidentă de la prima privire. Ele – în “puseshe eslami”, ei – în blugi strâmţi pe fese şi maiou cu “Versace”.

Bărbaţii fac obligatoriu armată începând cu vârsta de 19 ani, timp de 20 de luni. Am cunoscut iranieni care luptaseră în războiul Irak-Iran în calitate de voluntari, dintr-un patriotism feroce. “Motivaţia mea a fost să-mi apăr poporul din calea ocupaţiei irakiene din timpul regimului lui Saddam Hussein”, spune Seyed Bathaei, azi traducător. “Mi-a fost teamă că eu, în calitate de islamic şiit, nu voi mai putea să mă exprim şi că poporul meu va fi supus de irakieni; nu am fost niciodată amator de jocuri cu arme, dar am plecat la război mai hotărât ca oricând în viaţă. Mi-am văzut prietenii ucişi, lucrul cel mai dur pentru mine”, continuă el. La fel a făcut şi actualul şef al Departamentului de Presă Străină, Alireza Shiravi. Povesteşte mândru că a vrut să se înroleze la 17 ani şi nu l-au primit, pe motiv că e prea tânăr. Dar că s-a întors până când l-au luat la război. A fost opt ani prizonier la irakieni.

În general, persanii sunt sociabili, vorbesc despre orice, îşi afirmă deschis antiamericanismul şi ignoră delicat întrebările legate de excesele culturii lor. Femeile îşi asumă portul islamic fără multe nazuri, poate şi pentru că de la vârste foarte mici sunt învăţate că acoperământul e un fel de garanţie a onoarei lor. O ideologie strictă a vieţii private pe care au integrat-o de multă vreme, astfel că feminismul ar avea aici o cu totul altă platformă…

Imagini din Iran

Ziare Iran: Caricatura cu Sarkozi

Sarkozi era pe prima pagina si in Iran

2. Mormantul lui Saadi in Shiraz.jpg

Mormantul lui Saadi din Shiraz

3. Bazar in Esfahan.jpg

Bazar in Esfahan

Imagini Iran: Bazar iranian

Imagini Iran: Moschee in Shiraz

Moschee in Shiraz (pe dinauntru)

Moschei Iran: Moschee in Shiraz

si pe dinafara

Femei moderne in Iran

Tinere iraniene, cochete, pozand

Obiective turistice Iran: Gradina Paradisului Shiraz

Gradina Paradisului din Shiraz

Imagini Iran: scarile de la Persepolis

Pe scarile de la Persepolis

Monumente Iran: Naqsh i Rustam, necropola regilor persani

Naqsh i Rustam, necropola regilor persi

Arta persana: cupola de moschee Iran

Arta persana

Comentarii

  • Congrats pt articol! L-am savurat cu totul :).

    Liliana 3 iulie 2012 10:08 Răspunde
  • Frumos articol, sper ca veti continua.

    Li 3 iulie 2012 22:19 Răspunde
  • Foarte interesant articolul. Mi-a trezit interesul pentru o destinatie considerata de multi „dificila”. Clar intra pe lista mea de prioritati!

    Andrei 4 iulie 2012 11:25 Răspunde
  • Foarte reusit articolul si chiar mi-a deschis mintea foarte mult. As dori sa plec si eu acolo, insa este safe sa merg singura? Am nevoie de inspiratie si un nou start pt ca trec printr-un moment destul de urat in viata. Care ar fi varianta lowcost de care mentionezi ca poti folosi pentru a ajunge in Iran?

    Karinna 5 iulie 2012 9:54 Răspunde
    • Salut Karinna , si eu asi vrea sa plec in Iran [sau in alta parte] . din cite vad poate vrei pe cineva sa te insoteasca [ca nici mie nu-mi place sa calatoresc singur]. stiu ca e greu cu increderea , cu necunoscutul. daca vrei sa vorbim sa punem ceva la cale te astept la adrian_raul@yahoo.com. poate iese ceva.

      raul adrian 5 iulie 2012 18:18 Răspunde
    • daca vrei informatii despre locuri, oameni si modalaitati de a ajunge acolo ma poti contacta pe mail, eyalarad2004@yahoo.com, si-ti dau tooate informatile, inclusiv iran

      mihai 6 iulie 2012 8:59 Răspunde
    • În mod normal cel mai ieftin dus și întors București – Teheran este zborul Aeroflot pe ruta Moscova. Serviciile sunt slabe și se pierd frecvent bagaje. Sigur și frumos este cu Turkish Airline pe ruta Istanbul, puțin mai scump decât Aeroflot, undeva la 500 euro dus și întors. Interesante sunt zborurile Pegasus, fără condiții iar biletele cumpărate nu se mai schimbă, undeva la 300 de euro dus și întors.

      Mihai Cernatescu 9 iulie 2012 20:44 Răspunde
  • scuze : raul_adrian@yahoo.com graba !!

    raul adrian 5 iulie 2012 18:20 Răspunde
  • Multumim,

    Un articol minunat. Poate vine si un „episod 2”?

    Andreea C 6 iulie 2012 10:39 Răspunde
  • Bun articol. Felicitari autoarei. Pentru mai multe informații puteți asculta și interviul meu la radio la adresa de mai jos. Pentru mai multe fotografii le puteți vedea pe cele ale mele de pe facebook Mihai Cernatescu.O să vă îndrăgostiți de poporul iranian.
    http://blynx.ro/video/2D6RNOH1DRHA/Student-Roman-in-Iran

    Mihai Cernatescu 9 iulie 2012 20:35 Răspunde
  • PLec in 2 saptamani in Iran… Procesul de luare a vizei mi s-a parut mai dificil decat lasa sa se inteleaga autoarea… oricum mai dificil decat pt SUA. Ce-i drept se poate lua si „on arrival” dar am preferat sa o am din timp.Biletele de avion prin Pegasus au un pret excelent… sa vedem daca sunt si conditii ok… A mers cineva cu Pegasus?

    Adi 9 martie 2013 13:07 Răspunde
  • A fost foarte interesant va propun sa mergeti acolo si aveti ce vedeti e foarte interesant …..sincer am ramas socat recomand cu placere Iranul ca destinatie superb si fromus , am fost cu firma Pegasus e ok .in 30 de zile care am stat acolo a fost de vis si tot ce noi auzim aici sunt minciune.

    miss 16 ianuarie 2015 11:53 Răspunde
  • Multumesc pentru acest articul va invit sa mergest si iarnă în teheran si sa vedeti cea mai portile car sat văzut vreodată Dizin resort si Tochal resort si Shemshk .

    Jahan 26 martie 2016 22:15 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii