Moscheea Koutoubia, Marrakech

Dupa cum am mai povestit de cateva ori, Marocul a fost prima tara extraeuropeana pe care am vizitat-o. Pe vremea aceea, cand a zbura cu avionul era investitia vietii (e vorba de 1999), calatoream mai mult overland – mai precis, cu trenul, asa ca pentru a iesi din Europa, am decis sa fac un salt cu ferry-ul peste stramtoarea Gibraltar pana in Maroc. Si asa am calcat pentru prima oara pe pamant african, la Tanger, vis-à-vis de Gibraltar, in nordul Marocului. Au urmat mai bine de doua saptamani de bantuit prin regatul nord-african, dar, in mod cert, de departe, m-am atasat cel mai mult de Marrakech si de tura data cu masina prin desertul de la sud de muntii Atlas. Astazi, m-am gandit sa fac o lista de locuri si lucruri pe care nu ar trebui sa le ratezi, daca ajungi la Marrakech. Pentru ca e un oras care nu trebuie ratat.

Medina – medina este orasul vechi, cu stradute intortocheate si cladiri ca de cetate. Medinele sunt tipice pentru orasele mediteraneene si din Orientul Apropiat, pentru ca acele ziduri puternice pastrau un aer relativ racoros in verile fierbinti. In plus, puteau fi aparate mai usor – gherila urbana nu s-a inventat in ultimul secol! O parte din medina din Marrakech este, de fapt, un bazar – unde poti gasi atat suvenire, cat si produse necesare in viata de zi cu zi a localnicilor. Daca te departezi insa de Piata Centrala – Jema el Fnaa, vei descoperi cartiere autentice, locuite de marocani, complet neturistice. E drept, si pe aici mai multe vechi case s-au transformat in riad-uri turistice – pensiuni construite in stil traditional care s-au inmultit in ultimii ani, dar continua sa nu fie dominante. Sigur vei gasi colturi de medina autentice cu mici bacanii, cu magazine de reparatii, cu moschei si hamam pentru localnici, amintind de o perioada pe care o credeam de mult apusa.

Jema el-Fnaa este piata centrala a vechiului Marrakech, un loc in care poti sa stai ore in sir pentru a asista la un adevarat carnaval non-stop. In timpul zilei, locul este dominat de imblanzitori de serpi sau de „oameni cu maimuta”, dar daca nu esti de acord cu exploatarea animalelor, sunt multe atractii stravechi de descoperit in piata – te poti intalni cu vanzatorii de apa – de-a lungul istoriei, nordul Africii nu s-a bucurat de apa prea abundenta, asa ca negustorii care aduceau apa in oras erau foarte cautati – astazi poti sa mai vezi mai multi oameni imbracati in costume rosii fistichii cu burdufuri cu apa care fac mai multi bani din pozele cu turistii decat din vandutul apei efectiv. Multi cred ca, de fapt, ei nu mai vand apa, dar nu este asa. Ultima data, am vazut localnici cumparand si band imediat apa (e drept, nu chiar in centrul pietei) de la ei, deci, in continuare, sunt vanzatori de apa autentici. O alta distractie pe care nu am vazut-o decat in piata Jema el-Fnaa sunt asa-numitii pescari de Coca-Cola – in schimbul unor bani, primesti o undita cu ajutorul careia poti sa pescuiesti o sticla de 2 litri de bauturi racoritoare… reusesti sa prinzi gatul sticlei si s-o ridici, e a ta, daca nu, mai bagi un ban, mai incerci o data.

Probabil, singura distractie care nu este pentru straini sunt asa-numitii povestitori. Pentru ca povestirile sunt in araba. In epoca post-televiziune si post-radio, dar a internetului, ei bine, in Jema el-Fnaa, oamenii inca se strang sa asculte povesti cu talc de la batrani povestitori. Evident, nu stiu araba, dar am asistat la astfel de sesiuni de povestit si pot spune ca sunt extrem de animate. Nu stiu ce le povesteste, inteleg ca un soi de povesti de tip Seherezada, cert este ca pare o distractie apreciata si, probabil, instructiva.

Pentru o imagine panoramica, urca-te intr-unul dintre barurile sau restaurantele aflate la etaj de-a lungul pietei. Mai ales la apus de soare. Dupa caderea noptii, pe langa nelipsitele chioscuri care vand sucuri de portocala stoarse pe loc, vor aparea si minirestaurante cu preparate sfaraind pe gratare sau cu alte mostre din bucataria marocana (couscous, tajine etc.).

Vila Majorelle a lui Yves St. Laurent – acesta s-a mutat, la un moment dat, in Marrakech. Marele creator francez s-a nascut la Oran, in Algeria, unde si-a trait copilaria. Era un „picior negru”, cum erau porecliti francezii nascuti in Africa de Nord de catre conationalii lor ramasi la nord de Mediterana. Repatriat in Franta, Yves a tanjit in continuare pentru zonele de bastina si pentru ca in Algeria natala nu s-a mai putut intoarce dupa independenta din 1962, a gasit in Marrakech taramul pierdut, atmosfera romantica si exotica a Africii de Nord, sursa sa de inspiratie. In plus, omul a avut incidente in Franta din cauza orientarii sale sexuale, asa ca a decis sa se mute la Marrakech, unde a cumparat o vila nu foarte departe de zidurile medinei pe care a refacut-o dupa ideile sale artistice – aici, poti descoperi o adevarata oaza de racoare si frumos, cu elemente ambientale cu culori tari, extrem de tari, dar care se potrivesc incredibil cu arborii care aduc atata racoare. Este unul dintre acele locuri din Marrakech in care trebuie sa vii la prima ora pentru a le savura in liniste.

Hotel Mamounia – Churchill a spus ca hotelul Mamounia din Marrakech este cel mai frumos hotel din lume si trebuie sa-l credem – omul a fost un connaiseur si a avut o slabiciune pentru lux si opulenta. Dupa o perioada mai sumbra, hotelul Mamounia a revenit la vechea sa stralucire. Nu zic sa stati aici, e destul de scump, dar merita sa intrati si sa-l vizitati, eventual sa beti un cocktail sau un ceai de menta. Este ca si cum ai intra in palatul unui sultan. Nimeni nu va va intreba nimic (e drept, se trece printr-un control de securitate) si puteti descoperi unul dintre cele mai frumoase palate ale Marrakech-ului.

Mormintele Saadiene. Saad a fost una dintre destinatiile care au stapanit Marocul din 1549 pana in 1659. Dinastia a provenit din zonele berbere de la sud de muntii Atlas si a sustinut ca este descendenta directa a profetului (fapt putin probabil, de altfel). Numele dinastiei provine din cuvantul sa’ada, care inseamna fericire sau salvare. Dupa o perioada de expansiune la sud de Atlas, saadienii au traversat pasurile Atlasului, au cucerit si fertilele campii de la nord, si au transformat Marrakech-ul in capitala. Sunt, practic, ctitorii Marrakech-ului imperial, cu moschei bogate si palate somptuoase. Conducatorii din aceasta dinastie (dar si rudele lor, neveste, copii etc.) au fost ingropati intr-un complex somptuos langa palatul regal. Reprezentantii urmatoarei dinastii (care, evident, ii ura pe saadieni) au distrus palatul regal, dar superstitiile proprii i-au impiedicat sa le distruga si mormintele, asa ca „cimitirul” legal a fost inchis, accesul zidit si, de-a lungul catorva generatii, uitat. Criptele au fost descoperite din intamplare de francezi in 1917, in timpul unei cercetari aeriene cu scopul de a trasa harta Marrakech-ului. Arheologii au intrat in zona blocata de ziduri si au descoperit aceasta minune a artei nord-africane.

Daca te duci la morminte, intra si la Palatul el-Badi, imediat alaturat. De fapt, palatul nu mai exista, a fost demolat, cum am spus, dar vei fi impresionat de marimea sa (au mai ramas doar zidurile) si, daca iti plac berzele (cum imi plac mie), te vei bucura de prezenta a sute si sute de berze care, uneori, dau adevarate concerte bocanind din ciocuri :).

Medresa Ben Youssef – medresele sunt, de fapt, universitati, universitati islamice, unele avand chiar peste 1000 de ani. Medresa Ben Youssef a fost construita candva prin secolul al XIV-lea si aici tineri invatacei studiau Coranul, dar si matematica, astronomie, lingvistica, istorie etc. si a functionat pana in anii ’60 ai secolului XX. La un moment dat, aici invatau 900 de studenti veniti din toata lumea (se pare ca inclusiv catolici). Actuala cladire a fost construita tot de un rege saadian, care dorea sa faca din aceasta medresa un competitor al celebrei medrese din Fez si este o capodopera a arhitecturii maghrebiano-andaluze. Sincer, cred ca doar palatul Alhambra din Granada se poate compara cu incredibilele stucaturi ale medresei. Deasupra intrarii, un text stravechi avertizeaza „Tu, cel care intri aici, cele mai mari sperante ale tale vor fi depasite”. Pe atunci, se refereau la sperantele „bobocilor”, dar se aplica si pentru turistii de astazi. Medresa ben Youssef este incredibila.

Bei ceai marocan – a bea un ceai de menta marocan este o experienta de sine statatoare. Ceaiul nu este servit asa, cu o ceasca trantita pe masa. Ceaiul vine intr-un soi de samovar metalic, iar lichidul verde este turnat de undeva de sus, o mostra de indemanare, direct in ceasca de ceai. Atentie, ceaiul de menta este foarte tare – cu greu apa poate patrunde in gramada de menta din samovar. Dar face foarte bine. Prima oara cand am ajuns, in 1999, veneam dupa o perioada in care avusesem probleme cu stomacul. Dupa doua saptamani de cura de ceai marocan de menta, nu am mai avut vreo problema :).

Clubbing sau baruri prin Ville Nouvelle. Yves St. Laurent nu a venit singur in Marrakech. A fost urmat de numeroase fotomodele consacrate sau debutante, de fani, fashionistas si de tot soiul de potentiali creatori in cautare de faima. Pentru acestia, in Ville Nouvelle au inceput sa apara hoteluri de lux, baruri cool. Astazi, Marrakech se lauda ca este capitala de clubbing a Africii, iar Ville Nouvelle este plin de baruri de fite, de restaurante care ar putea fi fala oricarui oras din lume si de o lume neasteptat de moderna pentru un oras cunoscut mai degraba pentru medina, moscheile si medresele sale. In plus, este cam singurul loc prin Marrakech unde poti fuma shisha (care a cam fost interzisa prin Maroc). Cluburile sunt, in general, atasate hotelurilor de lux, iar in fiecare an, un alt club devine la moda… asa ca verificati, odata ajunsi, ce club e pe val :).

Imagini Marrakech

Prin medina din Marrakech

Acesta este sa-i zicem, un cartier locuit, mai departe de zona turistica

Pierdut prin bazar

Minaretul emblematic al Jema el-Fnaa

Vanzatorul de apa

Seara, in piata se pun standuri cu mancare traditionala

Vila lui Yves St. Laurent

O adevarata oaza paradisiaca

Culori foarte tari

Hotelul Mamounia … lux a la marocaine

Gradina hotelului

Mausoleul dinastiei saadiene

Si mormintele rudelor imperiale mai „marunte”

Fostul palat imperial, astazi o ruina

Incredibilele arabescuri din medersa Ben Youssef

Salaam aleikum 🙂

Obligatoriu de baut – ceaiul marocan de menta.

Ritualul servirii 🙂

Un club chill din Orasul Nou

In orasul vechi, e interzisa shisha. Actualii guvernanti au ceva contra pufaitului 🙂