Din capul locului, trebuie sa spun ca imi place Thailanda. Imi place mult. Este prima tara asiatica in care am calcat, este tara care m-a facut sa ma indragostesc de Asia si din care, de fiecare data, m-am intors cu mare placere. Cred ca am fost de vreo zece ori – uneori, chiar si cateva zile pur si simplu, pentru ca eram prin zona. Prima oara, am fost in 2002 (am sarbatorit Anul Nou 2003 in Phuket), dar de atunci tara s-a schimbat enorm. Dar si atunci, ca si acum, am putut sesiza ca exista (in mare, desigur) trei Thailande, mai precis, trei zone mari cu particularitatile lor.
La inceput, Thailanda de Sud este Thailanda insulelor, a acelor plaje incredibile cu nisip alb si fin si mare verde fosforescent, a acelor stanci care rasar din mare, a hedonismului, a statului la plaja cu un cocktail in mana. Evident, si aici inca poti sa gasesti locuri putin batute de turisti, mai sunt insule unde dai peste cateva suflete venite de peste mari si tari, calarind invariabil o motoreta, dar, in general, marea majoritate a experientelor din Sud este in jurul unor plaje.
Centrul este dominat de Bangkok, imensa capitala a Thailandei. Trebuie sa recunosc, este un oras care imi place, este metropola mea favorita din Asia de Sud-Est, este primul loc din Asia in care am calcat, dar in Bangkok nu vei descoperi traditia thailandeza, vei descoperi un oras frenetic, un oras nebun, un oras pus pe distractie, un oras care vrea sa se modernizeze sa nu piarda cursa cu Singapore, Hong Kong sau Tokyo. Sau, ma rog, sa nu ramana prea mult in urma. In jurul Bangkokului, sunt de asemenea cateva atractii, dar relativ comerciale, precum Piata Plutitoare si capitala istorica Ayuthaya.
In schimb, Thailanda de Nord este, poate, cea mai buna pastratoare a traditiilor thailandeze si nu numai. O buna parte din nordul Thailandei a facut parte din Regatul Lanna, un regat cu traditii si o limba relativ diferita de thailandeza care a fost inglobata complet abia prin anii ’30 ai secolului trecut si thailandizata, dar, in continuare, aici poti descoperi niste diferente sesizabile – de la arhitectura diferita a templelor la viata ceva mai molcoma a localnicilor. Chiang Mai, capitala Nordului, este al doilea oras ca marime al Thailandei, dar nici nu se compara cu Bangkokul… este un oras mult mai linistit si zen. Iar daca treci de limitele lui, vei descoperi satele thailandeze, unele parca neatinse (cu cat te departezi de Chiang Mai), in plus, aici, isi duc veacul numeroase comunitati etnice (asa-numitele hill tribes) care chiar ca nu au nimic in comun cu thailandezii – sunt veniti din Tibet, Yunnan sau din nordul Myanmarului (ultimele doua, din nou, un puzzle etnic). Iar hainele, traditiile, povestile sau cantecele sunt fascinante, descoperind acea parte a Thailandei inca ancorata in trecut.
Daca trec in revista majoritatea tururilor oferite de agentiile de turism romanesti, o sa vezi ca, in general, marea majoritate ofera Bangkok + o zona de plaja (tururile mai ieftine includ Pattaya, care se afla destul de aproape de capitala thailandeza, cele un pic mai scumpe ofera Phuket, Krabi sau Koh Samui drept destinatie de plaja – si, sincer, merita sa dai un ban in plus sa ajungi in zonele acelea cu plaje magice.
Dar iata ca prietenii de la Paralela 45 au curajul sa lanseze pe piata un circuit dedicat tocmai Thailandei de Nord, aceasta zona mai putin batuta de romani, dar care merita descoperita – pentru pitoresc, pentru istorie, pentru traditii, pentru mancare, pentru experiente variate.
Se zboara mai intai in Bangkok, despre care continui sa spun ca este un oras unic, o metropola in care cu greu te poti plictisi. E drept, e aglomerata, uneori e prea cald, nu sunt convins ca as putea locui aici, dar ca vizitator, este un megalopolis fascinant. Dar Bangkokul va fi vizitat la final. De la aeroport, programul este gandit (si e bine gandit) ca grupul sa mearga la Ayutthaya. Trebuie sa stiti ca Thailanda (ma rog, zonele locuite de thailandezi) a avut trei capitale succesive – Sukhothai, Ayutthaya si Bangkok. Ayutthaya a fost cel mai mare oras al lumii, candva, prin secolele XVII – XVIII. Rapoartele si scrierile calatorilor europeni povestesc despre un oras incredibil, un oras imens (avea aproape un milion de locuitori, cam cat toata Tara Romaneasca si Moldova ale timpului), pe langa care Parisul, Roma si Londra pareau niste sate prapadite. Sfarsitul Ayutthayei a venit brusc, in 1767, cand armata birmaneza a cucerit orasul, a ucis o parte din locuitori si pe restul i-a dus in captivitate in Birmania. Regele a fost ucis, dar toate rudele sale feminine au populat haremurile invingatorilor birmanezi. Orasul de un milion de locuitori a fost ars si orice urma de aur a fost luata de invingatori. In urma lor, stralucitoarea Ayutthaya a devenit un oras-fantoma (azi, are vreo 50.000 de locuitori), dar imensele temple au ramas in picioare (fara a mai fi aurite) si fac parte dintr-un parc arheologic, monument din lista patrimoniului UNESCO. Si vizitarea lui este un exercitiu de imaginatie – Oh, my Buddha, cum arata Ayutthaya in secolul al XVIII-lea?
Evident, urmatoarea destinatie nu poate fi decat capitala care i-a precedat Ayutthayei, si anume Sukhothai. Dar inainte de Sukhothai, se poate vizita templul maimutelor de la Lopburi. Datorita Ramayanei si zeului-maimuta Hanuman, cel mai fidel prieten si aliat al lui Rama, maimutele sunt considerate sacre in lumea hindusa, dar si in cea budista. Asa ca in multe temple budiste, veti descoperi maimute, inclusiv in Lopburi.
Dintre Sukhothai si Ayuttaya, mie imi place mai mult Sukhothai-ul. Motivul este ca daca urmele maretei capitale Ayutthaya se afla undeva in oras, pe langa care trece traficul unui oras obisnuit (inclusiv camioane), Sukhothai este cu adevarat un parc – nu se afla in oras, ci destul de departe de orice oras cat de cat important, iar templele si palatele care au ramas sunt extrem de bine puse in valoare de iarba verde si vesela care creste peste tot. Este liniste, este verde si, daca este si soare, este absolut superb. In plus, desi este unul dintre cele mai impresionante complexe de temple ale Thailandei, este si unul dintre cel mai putin vizitate, pentru ca Sukhothai is in the middle of nowhere, departe de alte atractii-star ale turismului thailandez. Dar este unul dintre cele mai frumoase locuri istorice din Thailanda. Garantat.
Pe drumul spre nordul Thailandei, spre Chiang Rai, veti descoperi mai multe despre satele si peisajele Thailandei de Nord, iar in Chiang Rai veti descoperi halucinantul Templu Alb – rodul mintii unui arhitect thailandez despre care multi spun ca nu are toate tiglele… Dar in lumina soarelui, nu am vazut nicio alta cladire din lume care sa straluceasca la fel de tare ca Templul Alb. Evident, nu ma refer la cladirile cu fatada din sticla, nu stiu ce a folosit baiatul asta aici, dar albul Templului Alb este absolut incredibil… Si nu il vei uita… in plus, arhitectura extrem de elaborata face din Templul Alb unul dintre cele mai extravagante, dar si interesante cladiri din tot Regatul.
Evident, in apropiere de Chiang Rai se afla celebrul Triunghi de Aur, locul unde apele fluviului Mekong (dar si afluentii acestuia) despart Thailanda de Laos si Myanmar. Triunghiul de Aur a fost faimos ca un loc faradelege, principalul producator de opium al omenirii (exista chiar si un muzeu al opiumului), dar si un nod negustoresc de prim ordin. Daca (oficial) pe aici nu prea mai e opium (zic ei…), in schimb, caracterul mercantil al localnicilor a ramas, asa ca este cunoscut drept un punct comercial de prima mana – cantitati imense de marfuri trec dintr-o parte intr-alta si poti sa calci (fara viza sau alte formalitati) si pe o insula de pe Mekong care, de facto, apartine Laosului. Acolo e centrul comercial al Triunghiului de Aur.
Evident, nu se poate rata o oprire si in Capitala Nordului, Chiang Mai – in zona se afla cateva sate unde artizanii locali au produs de secole umbrele colorate, matase si argintarie, iar Chiang Mai gazduieste cateva dintre cele mai impresionante si sacrosancte temple ale Thailandei – in special, cel cocotat pe deal la Doi Suthep, de unde ai parte si de impresionanta panorama a orasului. In plus, in apropierea urbei, se afla numeroase ferme cu elefanti, cu care puteti sa interactionati, sa-i spalati, sa le dati de mancare sau sa va jucati cu puii, dar si ferme de orhidee, absolut incredibile .
Apoi, veti zbura spre Bangkok (sunt avioane spre Bangkok cam din sfert in sfert de ora, ar fi si pacat sa nu zburati), unde, evident, veti descoperi cate ceva din marele oras… cum ziceam, una dintre metropolele fundamentale ale Thailandei.
Amanunte circuit
Daca sunteti interesat de circuitul organizat al celor de la Paralela 45 (cum am zis, e un circuit complet, eu as mai fi bagat o oprire la triburile de femei cu gatul lung), acesta porneste pe data de 15 noiembrie si dureaza 13 zile.
Pretul lui este 1.495 de euro si include biletul de avion transcontinental pana la Bangkok (inclusiv taxe aeroportuare, bagaj, mancare etc.), zborul intern Chiang Mai – Bangkok (cu tot cu bagaj), cazari in hoteluri de 4 stele, intrari la toate atractiile din program (Ayutthaya, Sukhothai, Lopburi, Chiang Mai, Chiang Rai, tura cu barca pe rau, ferma de elefanti si cea de orhidee si, atentie, chiar si taxa de viza (care nu e inclusa in marea majoritate a pachetelor de la alte agentii).
Citeste mai multe amanunte aici ––––> circuit Thailanda de Nord
Imagini Thailanda de Nord
Vechea capitala – Ayutthaya
Erau mii si mii de stupe
Un loc sacru pentru thailandezi – o capul lui Buddha provenind de la o statuie din regatul Ayutthaya prinsa intre radacinile unui copac.
Cel mai alb alb … nici Tide nu reuseste asta 🙂
Sunt convins ca stiti imaginea cu Templul Alb din fata. Dar iata si o poza mai putin tipica – din lateral 🙂
Golden Triangle
Unde se intalnesc Thailanda cu Laos si Myanmar
Doi Suthep, templul care domina Chiang Mai
Una din imaginile sacre – Budha din smarald
Un alt templu celebru din Chiang Mai
Una dintre cele mai faine amintiri din Chiang Mai …
Harjoneala cu elefantii 🙂
Ferma de orhidee
O frumusete
Zona palatului regal de la Bangkok
Reclining Buddha
