O să-mi spuneți că nu Papua este capătul lumii, ci mai degrabă Noua Zeelandă sau poate Țara de Foc (da, în Ushuaia, totul era „de la capătul lumii” – de la far și tren până la… pizza). Dar pentru mine, nici Noua Zeelandă, nici Țara de Foc nu sunt capătul lumii – sunt niște țări moderne (poate chiar prea moderne), cu infrastructură de ultimă generație, cu blocuri și malluri, cu autostrăzi (sau doar drumuri naționale, dar impecabile în Țara de Foc), internet și așa mai departe. Pentru mine, Papua este „The Final Frontier” – este într-adevăr foarte departe, dar aici descoperi o civilizație unică, bine prezervată, o civilizație ciudată, cu dansuri tribale și obiceiuri canibale (oficial, de vreo jumătate de secol nu au mai fost cazuri, dar zvonurile vorbesc de existența pe alocuri a unor cazuri izolate), cu costume colorate, cu ținuturi neatinse. Este acel tărâm sălbatic, virgin, care ne aduce la începuturile noastre, ale civilizației umane. Este un tărâm spectaculos, cu niște peisaje de neuitat, dar și cu niște obiceiuri nemaivăzute. Vă invit să mergem împreună să descoperim PAPUA!

Insula Papua (locuită de triburi care împărtășesc aceeași cultură, dar nu și aceeași limbă) este împărțită între Indonezia și Papua Noua Guinee. Această împărțire artificială (te prinzi de asta datorită graniței drepte ca trasă cu rigla) este datorată faptului că actuala Papua indoneziană a fost ocupată de olandezi. A fost ultima insulă colonizată oficial de olandezi (în 1898), iar imensa majoritate a populației nici nu i-a văzut vreodată la față. În 1949, când fostele colonii olandeze dintre Singapore și Australia au devenit independente, olandezii nu au acordat Papua Indoneziei, pregătind-o pentru un stat separat. La insistențele SUA (care încercau să intre în grațiile guvernului foarte de stânga de la Jakarta), olandezii au părăsit Papua, lăsând-o de izbeliște (adică a fost imediat ocupată de trupele indoneziene). Timp de decenii, indonezienii au încercat să nege Papua lor, dându-i un nume straniu – Irian Jaya (înseamnă ceva de genul „rază care străbate ceața”), dar în 2001, au redenumit-o provincial „Papua”. Papua de Est (Republica independentă numită „Papua Noua Guinee”) a fost, de asemenea, lăsată în pace de marile puteri colonialiste (prima expediție științifică în interiorul insulei a fost făcută de un rus, pe la 1870, în urma căruia a rămas o carte remarcabilă despre obiceiurile localnicilor) până pe la sfârșit de secol XIX, când debarcarea germanilor pe coasta nordică i-a făcut pe englezi să anexeze sudul (teoretic pasat Australiei, dar administrat direct de Londra). Înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial i-a privat de toate coloniile, așa că Papua de Est a intrat sub administrație britanică până la proclamarea independenței în 1962. Poate puțini știu, dar Papua Noua Guinee a fost afectată direct de al Doilea Război Mondial – este cel mai departe avanpost ocupat de japonezi în dorința de a cuceri Australia, iar bătăliile japonezo-australiene purtate în Papua au fost crâncene (dar și puțin cunoscute).

Vă invit, deci, să descoperim această insulă – atât partea indoneziană (provincia indoneziană Papua), cât și cea care aparține Republicii Papua Noua Guinee. Vom descoperi atât civilizația triburilor de munte („descoperite” doar în ultimele decenii), cât și cea a triburilor de litoral, care locuiesc pe malul apelor permanent calde. În plus, plecarea este programată în așa fel încât să participăm la unul dintre cele mai mari festivaluri din toată insula – festivalul Baliem, care strânge zeci de triburi de pe toate văile undeva în mijlocul provinciei indoneziene.

Care este programul. Vom pleca din București pe 3 august (cum ziceam, data este datorată festivalului Baliem), cu un zbor al companiei Qatar Airways spre Jakarta (via Doha, unde avem parte de un tranzit scurt). Ajungem seara în Jakarta și, probabil obosiți după atâta zbor, ne vom duce direct la un hotel.

Toate zborurile între Jakarta și Jayapura (capitala din Papua indoneziană) au loc noaptea, așa că ar fi mult prea obositor încă un zbor, prin urmare luăm o pauză de o zi în Jakarta – vom organiza o scurtă vizită de jumătate de zi pentru a vedea câte ceva din Jakarta (nu va așteptați la cine știe ce, Jakarta nu este un oraș turistic). Apoi vom lua un nou zbor de noapte în direcția Jayapura, unde vom ajunge a doua zi dimineață. Va urma încă un salt aeropurtat spre inima insulei, spre Wamena (de data asta, un zbor scurt de o oră), în inima tribală din Papua.

Aici vom participa două zile la festivalul Baliem, dar și la expediții prin regiune – vom descoperi mumii multiseculare, obiceiurile papuașilor „de deal”, dansuri și mâncare locală. La festival sunt puse în scenă dansuri tribale, un „război” tribal, dansuri ale copiilor, obiceiuri de mâncare, concursuri de tras cu arcul sau aruncatul suliței.

Festivalul Baliem durează circa o săptămână, dar evident că nu vom sta atâta. Asistăm la cele mai importante și spectaculoase două zile și apoi ne întoarcem din nou cu avionul spre Jayapura, de unde vom trece granița terestră Skouw dintre Indonezia și Papua Noua Guinee cu mașina (trebuie să trecem pe jos granița efectivă) și de acolo vom fi preluați de o altă mașină spre orășelul Vanimo, una dintre cele mai cunoscute stațiuni de surfing din Papua Noua Guinee. De acolo, vom zbura spre capitala Port Moresby, unde, vom vizita nu numai clădiri, ci și un parc național si o grădină botanică.

Vom purcede din nou cu avionul, de data asta spre zona Tufi, pe malul mării, pentru a descoperi triburile de pe litoral și una dintre cele mai frumoase coaste din Papua – vom face drumeții, vom dormi în sate, vom descoperi obiceiuri, vom merge cu caiacul (sau piroga), vom vizita sate și vom întâlni localnici.

Vom reveni în Port Moresby și de acolo vom zbura spre Manila, capitala Filipinelor (vom evita, deci, eventualele probleme cu viza de Australia), unde vom mai petrece o zi și ceva înainte de marele salt transcontinental spre România cu Qatar Airways.

Ca să fiu clar – nu este un tur de lux, ci unul de explorare. În anumite cazuri (cum ar fi în satele din Tufi, dar și în cele de lângă Port Moresby), vom locui în case tradiționale locale, care cel mai probabil nu au parte de toate facilitățile (spălat la râu), este o expediție de descoperire a unor ținuturi unde condițiile sunt cele ancestrale. Nu va fi însă frig (suntem, totuși, la Ecuator) 🙂

Vaccinuri recomandate:

Febra tifoidă și hepatita A (dacă n-ai făcut-o deja) sau B (dacă ai de gând să-ți bagi seringă în venă sau să faci dragoste cu localnicii).

Malaria este prezentă în regiuni sub 2.000 de metri, așa că e nevoie de profilaxie.

Perioada de desfășurare: 2 – 17 august 2020.

Tarif: 6225 euro

Pentru mai multe amănunte, uită-te aici ––> CIRCUIT PAPUA.

Va aștept 🙂

Festivalul Baliem

Tufi

Imagini Papua

Festival papuas

Fiecare trib are machaj propriu 🙂

Mastile papuase sunt faimoase pe tot globul

Evident, vom ajunge si la mare 🙂

Vom face drumetii prin sate

Vom primi zambete

Ne vom bucura de apusuri de soare

Yahturi moderne 😉